Poezii despre pericol, pagina 2
Al treilea om
Nu suntem singuri niciodată
E o prezență, tot mereu
Poate o rudă decedată
Poate un înger, sau un zeu.
Dacă ne paște un pericol
Ne apără, ne dă un sfat
Cine contestă, e ridicol
Mai tuturor ni s-a-ntâmplat.
Un corp astral, din altă stare
E un om viu, și totuși nu-i
Apoi se stinge și dispare...
El nu se-arată orișicui
Ci doar acelora pe care
Domnul îi are-n planul Lui.
sonet de Corneliu Vadim Tudor (2 ianuarie 2015)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hepatita C
Imens pericol sigur e,
Ți-o spune orișicine azi
Te poți trezi la pat cum cazi,
Bolnav de hepatita Ce
Astfel, un ins din Santa Fe,
Solid precum voinicii brazi,
E plin de virușii nomazi
Ce se transmit prin "dragoste"
Că tipu-ar fi un imoral,
E sigur, cu a sa "structură"
Dar într-un mod paranormal,
El virus luă "de conjunctură",
Transmis prin actul sexual,
Inclus într-o înjurătură.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era să mor
după o supradoză de iubire
inima mea era pe o stâncă
stătea mai mult în gol
eram atât de fericit
și mă
simțeam alături de inima ei
căzut în sufletul ei
am băut vin încet încet
acul
pătrunde în venă și lasă
acolo toată fericirea
toată
dragostea era în cantitate e
normă dublă o supradoză
și când
e supra
doza e pericol pentru inimă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vechea povață
(Despre tânărul căpitan al unui cliper californian naufragiat)
Ieșiți la larg, părăsiți-i Porții de Aur* idilicul decor
Și ocoliți Capul Horn cu flamurile fluturând în nori,
Țineți sus, mai devreme sau mai târziu, velele zburător;
Însă, frățioare, nu fi niciodată prea încrezător
ECHIPAJ LA POSTURI, NAVA-N PERICOL! Așa-i trezești pe visători.
* Poarta de Aur (Golden Gate) este numele strâmtorii care leagă Golful San Francisco de Oceanul Pacific.
poezie clasică de Herman Melville, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulnerabilitate
într-un pericol real este lumea,
o alcătuire instabilă,
întemeiată pe un strat subțire de gheață, deasupra unei ape adânci.
natura suntem noi.
nu trebuie să ne luptăm
și nici să învingem pe cineva.
fără a respecta universul
fluxul vieții rătăcește calea.
negarea fragilității noastre înăbușă
pământul, realitatea însăși se destramă.
să țesem povești din minuscule ațe,
sevele pornesc iarăși,
încrezători, vom urca desculți
muntele întunecat.
poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere
Te trezești mereu în ochii altora,
pulsul pământului scade peste noapte.
Crucile se transformă în copaci,
cuiburi cu ouă de cuc printre ramuri.
Ceasul bate sub formă ocultă
în peretele de argilă aflat în gestațiune.
Regii treziți își caută slugile în jur,
tu doar papucii de cameră.
Faci referință directă la razele zeloase
ce provoacă crăpături în țărână.
Ierburi buimace și năbădăioase
urcă tocmai în vârful pietrelor funerare.
Cineva renaște, altcineva decedează,
păsări în pericol de extințiune.
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să
ar fi trebuit să visăm
să nu începem atât de devreme
ar fi trebuit să-l lăsăm pe dumnezeu pentru mai târziu
să fim surprinși
ar fi trebuit ca liniștea noastră să nu fie pusă în pericol
de cuvinte precum lipsa dragostei sinucidere alcoolul țigările
cancerul nefericirea frica de tine moartea
ar fi trebuit să visăm
și-apoi să începem de undeva
nu de unde ne-am îmbrăcat
ar fi trebuit să rămânem AICI
să uităm a spune și chiar dacă...
să fim surzii hainelor noastre.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exil
Exil în camera obscură,
Acolo unde timpul static
Încremenește o figură,
Sfârșitul unui enigmatic.
Exil în camera de gardă,
Înconjurat de reci halate,
Lumina-ncepe brusc să ardă,
Pupila-n ochiul stâng se zbate.
Exil în maximul pericol,
Globule albe decedate,
De la magnific la ridicol
Te-aruncă dulcile păcate.
Exil în camera de veghe,
Exil în starea hibernală,
Exil la miile de leghe,
Exil în groapa comunală.
poezie de Ionuț Caragea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poesis-șoc
Hai frumoaso jos ninsoarea
dă-ți zăpezile-ntr-o parte
să-ți ating cu mâna zarea
hai dezbracă-le pe toate
Dă-ți zăpezile-ntr-o parte
cum semnalizezi cu sânii
e pericol nu se poate
dragostea-și arată spinii
Și-i semnalizezi cu sânii
valuri-valuri urcă marea
au luat foc toți trandafirii
arde-n flăcări vai ninsoarea
Hai aruncă-le pe toate
să-ți dezbrac trupul de moarte
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi fi acolo ( extras )
XXX
Să ne dăm mâna, noi nu vom mai fi prieteni niciodată;
Dacă rămân, te supăr sau dacă-ți mai vorbesc, cu precădere.
Tot răul pe care l-am spus sau l-am făcut
Și lipsa de-înțelegere vin din capul meu nepriceput:
Să ne dăm deci mâna, noroc bun, la revedere!
Dar dacă vei fi-n pericol la o răspântie de drumuri
Fă-mi un semn, șoptește-un chemător tremolo
Dacă va trebui împărțită-o vină sau o rușine
Amintește-ți cine te iubește, născut să moară pentru tine,
Fluieră, iar eu voi fi acolo.
poezie de A.E. Housman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!