Poezii despre parter, pagina 2
Idilică
Aș vrea să-ți cânt, frumoasa mea regină,
Înnobilându-ți traiul efemer,
Romanțe, sub balcon, la mandolină,
Păcat că stai, în gazdă, la parter!
Deși acuma par cam desuete,
Aș vrea să-ți cânt suave ritornele,
Din operete arii, canțonete,
Dar n-am știut că tu preferi... manele!
Ți-aș oferi, prințesă-ntre prințese,
Ca să reziști acestei lumi deșarte,
Best sellere și opere alese
Dar n-ai citit în viața ta o carte.
La cinema te-aș duce, la un MALL,
Ca să vedem un film cu multe stele,
Dar, dacă faci o pungă mototol
Din care noi mâncat-am floricele?
[...] Citește tot
poezie de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet în mentenanță
Sufletul mi-e pe jumătate gol,
Încerc să cresc nivelul,
Dar răman tot la demisol.
Blocat între parter și primul etaj,
Supraviețuirea rămâne un act de curaj.
Mai înghit un pahar de cuvinte,
Mă întorc la locul de dinainte.
Se afundă în propria substanță,
Dar lipsit de conținut,
Unii preferă scările,
Alții aleargă spre lift.
În stare de goliciune sau preaplin,
Se alimentează din paharul cu venin,
Secat și intoxicat, mai ceva ca
Gazul rarefiat din sticlele de vin.
Îi dai din nou comandă,
Dar nu-ți răspunde în timp util,
Ai uitat că l-ai lăsat în mentenanță,
Pe interior, aproape stins.
Repeți din nou aceeași acțiune,
[...] Citește tot
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darul de V'day
Mă tot gândesc: se-apropie V'day,
Cadou, ce să-i mai cumpăr, Dumneaei?
Că-i mofturoasă, mofturoasă tare
Și nu știu ce să-i iau problemă mare!
Să-i dau cercei? Păi, de-ăștia i-am tot dat
Și, sunt convins, demult s-a săturat.
O floare? Are, de la pacienți,
Că-s unii, după mine, prea atenți.
Păi, ce să fie? Dacă-i dau mănuși,
Îmi zice, ca alt'dată: "Mi-o făcuși!"
O ia de apropo că, zice ea,
Cu mine știe cum a se purta.
Și-atunci, ce-i dau? S-o duc la un spectacol?
S-ar închina și-ar zice că-i miracol,
Că n-am mai fost de când un bard local
Mi-a-mbogățit bagajul cultural.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
îmi vine să fiu din nou copilul
care am fost și care încă mai sunt
să sparg geamurile vecinilor de la parter
cu mingea de fotbal sau cu o piatră
aruncată cu dibăcia din copilărie
vreau să-i bat pe dușmani
îmi doresc să redevin băiețelul
bătăuș și fermecător și să sărut fetele
să colecționez timbre și cărți
să-mi visez în fiecare seară colegele
vreau să fiu din nou copilul ăla
care am fost și care încă mai sunt
să plimb fetele pe bicicleta pegas
zburând până la stele
îmi doresc să fiu criticat
pentru nerealizarea planului
la sticle, borcane și fier vechi
în fața detașamentului de pionieri
să-i scriu bilețele de iubire comandantei de detașament
să-i spun că o iubesc mai mult pe ea
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul de lângă fereastră
Când am făcut casa am ales un pat la parter, lângă fereastra
Ce dă spre mare, să-mi fie patul morții, e gata și mă-așteaptă,
Nefolosit sau folosit o dată pe an, când vine vreun oaspete,
Fără ca acesta să-i bănuiescă rostul final. Nu-l privesc
Nici cu aversiune și nici cu jind, ci, mai degrabă,-n ambele feluri,
Astfel, egale fiind, sentimentele se ucid unul pe altul și-un interes cristalin
Rămâne proaspăt. Sunt sigur că voi termina tot ce am de făcut;
Și-asta va suna mai degrabă ca un fel de muzică
Atunci când demonul răbdător de dincolo de stâncile marine și cer
Se va ridica împreună cu ceata lui și va striga de trei ori: "Hai, Jeffers".
poezie de Robinson Jeffers,1887 1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recensământ
La noi, la parter, stau doi tineri
Ce muncesc doar de joi până vineri.
Alături, un popă cu trei preotese
Și lângă, o damă cu vizite dese.
La unu' o babă cu dinții cam rari
Ghicește-n cafele doar fetelor mari,
La doi, bag de seamă, stă o actriță
Cu sânii lăsați și obraji cu gropiță.
Tot la doi, în fund, lângă scară
Un gazetar mai vopsește o cioară,
La trei, la patru și sus pe la cinci
Dânșii le țin pe dânsele-n clinci.
La șase-i o ușă cu gratii din fier -
Dumnezeu a venit în chirie din cer
Dar este, se pare, cel mai tare vecin -
Postim cu trabucuri, friptură și vin.
[...] Citește tot
poezie de Livia Frunză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echipa de selecție
dormeam
în vis luna avea forma literei C
s-a auzit un zgomot
zâmbeam și luptam să mă trezesc din paralizie
noroc cu substanța reticulată
dreapta ridica mâna stângă
în picioare greu strigam motănelul
poate a fost cutremur mi-am zis
năucă atingeam pielea sufletului
și prin geamul din lumina nopții
vedeam fericirea ca pe un drum
un tremur ușor
moartea a fost sigur a spus gândul de pe scaun
și-am coborât la parter sprijinită într-un copac
după o vreme am adormit pe pervazul ferestrei
nu-mi era frică decât de rug și portocali
a mai venit o dată nu a avut loc
i-am auzit tălpile îndepărtându-se
și vocea moale cum recita un text cursiv
[...] Citește tot
poezie de Ileana Popescu Bâldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol
Elita luase loc la parter
si prostii sus, aproape de cer.
In loja statea o intamplare cam abatuta
si un napraznic destin in mare tinuta.
Un dezastru tare cat zece
tot spera ca totul va trece.
Un naufragiu dormita in fotoliu
infasurat in lintoliu.
O raceala
vagabonda prin sala.
O inocenta
stralucea printr-o totala absenta.
Piesa era o rafuiala
intre virtute si greseala.
Scena era un sanctuar
prin care adevarul trecea foarte rar.
Actorii isi indrugau rolul,
dar, incet, ii inghitea namolul ;
in pauze, tacute aplauze,
la finale, tacute urale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta din volumul: Intunecatul April
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara
Pe-o scară simplă coboram,
eu o priveam din spate
și de pe glezne-i culegeam
sclipiri de nestemate.
Ea luneca parc-ar fi stat,
subțire și felină,
pe trepte ce pocneau mirat
sub tocuri de regină.
Iubirea-n clipe de beton
o măsuram cuminte,
în timp ce ea, la telefon,
mima, parșiv, cuvinte.
Ferestre mari, de geam normal,
ne luminau spre-afară,
noi doi, mergând tot în aval,
întârziam pe scară.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Purgatoriu pentru sfinți
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă plimb prin tine-o viață...
M-aș plimba prin tine-o viață, să te știu și nu te-aș ști
Din amurg spre dimineață și nimic nu m-ar opri
Să-ți pătrund prin constelații, steaua mea să o găsesc
În Centaur, Andromeda din decorul tău ceresc...
Să mă plimb prin capilare, chiar de spațiul e îngust
Mă strecor cu versu-n brațe, din hematii să te gust
Și de simți cum trec prin tine, dă-mi un semn c-un tremur scurt
Ca să nu m-acuzi, iubite, de vreo fraudă, sau furt...
Am intrat ca să mă caut, dacă mi-ai găsit vreun loc
La parter sau la mansardă, poate sunt chiar la mijloc.
Sau în stânga unde-i locul pe care-l pândesc demult
Stau cu versul la intrare și bătăile ți-ascult...
Hai, deschide-te și lasă-mi poezia-n atriul stâng!
Iernile ce te apasă, numai eu știu să le frâng.
Vin cu primăveri în brațe și cu stihul violet
Vin în pași de sarabandă și în pași de menuet...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!