omul prost

Unui prost

Eu am sperat ca azi, în post,
Să nu-ntâlnesc în cale-un prost,
Speranţa mi s-a năruit
În clipa când te-am întâlnit.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (14 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul stil şi omul caţă
Omul duşman, omul frate
Dacă îl citeşti din faţă
Ştii pe cine are-n spate!

catren de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări

Când eşti iute la mânie,
Şi-arunci vorbe fără rost
Sau te porţi cu josnicie,
Oare eşti deştept sau prost?

Dacă lumea-i ticăloasă,
Te jigneşte pe nedrept,
Însă ţie nici nu-ţi pasă,
Oare eşti prost sau deştept?

Cine ştie ce înseamnă
Să fii prost, să fii deştept
Acela, de bună seamă,
E un mare înţelept.

poezie de Octavian Cocoş (28 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui prost grămadă

Peste tot în lumea largă ţie ţi se duse buhul,
Că tu eşti un prost grămadă printre cei săraci cu duhul;
Şi din patru părţi a' lumii vine lumea să te vadă,
Curioasă ca să afle cum arat-un prost grămadă.

Se înghesuie mulţimea mai ceva decât la moaşte,
Fi'ndcă unu-aşa ca tine la un secol doar se naşte.
Sunt aşa de mulţi la coadă că stau umăr lângă umăr,
Cin' te vede şi te-aude cruci îşi face fără număr.
..................................................
Se întoarce-apoi acasă, cruci făcând: "Ferească Sfântul,
Pe un prost aşa de mare nu-l înghite nici pământul!..."

poezie satirică de George Budoi din Dicţionarul prostiei (13 martie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Octavian Hoandră, moderator la Realitatea TV, care a spus că e incorect ca şpaga luată de medici de la pacienţi să fie condamnată penal (pamflet)

Că medicii sunt prost plătiţi,
O ştim şi noi, cei urgisiţi;
Dar nu ai dreptul, omul brăgii,
Să faci apologia şpăgii.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (17 august 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun şi omul rău

Cum de rabdă Dumnezău?
Pe meleaguri carpatine,
Omul bun o duce rău,
Omul rău o duce bine.

pamflet de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (3 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

aşa mi s-a acrit de internet şi de cărţi

plouă-ntre blocuri, vântul face valuri pe bălţi

nu vreau nimic din afară, nimic din adânc

numai să mă uit la comedii şi să mănânc

păcat că nu pot să muşc cu dinţii din faţă

fiindcă omul e şi prost în viaţă

mi i-am spart demult la un concert rock

cred că nu-mi mai place rockul

aproape deloc

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Sociu (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

luna-i mai aproape de om
decât a fost vreodată
omul de lună
omul acuma-i de neon
omul acuma-i din plastic
omul modern e fantastic
omul acuma-i un phone
dar, vai!
nu e deloc un smartphone.

poezie de Alexandru Vlad
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul politic, jalnic arlechin...

Se poartă adevărul prost fardat.
Omul politic, jalnic arlechin,
Se lasă dus de val înspre declin,
Cu hoţi şi trădători amestecat.

Cu-acelaşi show, ratatul cabotin,
Minciunile în legi le-a-nveşmântat
Şi binele în rău l-a preschimbat,
Ca grangurii să aibă bani peşin.

Cu ţeasta spartă umblă azi justeţea,
Prin strâmbe reguli, ocolit, pe-ascuns.
Copiii-şi lasă-n urmă tinereţea,

Iar viitorul, neavând răspuns,
Va merge mână-n mână cu tristeţea,
Pe-un drum întortocheat, de nepătruns.

sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

De ce, e omul astăzi neputincios şi surd
Trăindu-şi ani daţi în neguri şi absurd?
De ce, e orb în suflet şi fără de simţire
Pierzând adesea calea şi sfânta sa menire?
De ce, e omul nostru nechibzuit şi prost
Nu vede decât banul, averi fără de rost?
De ce, se-nveşmântează în lungă nepăsare
Pierzându-şi mântuirea şi zborul către soare?
De ce, omu-i de gheaţă şi în trăire mut
La geamătul de frate în negură pierdut?
De ce, nu are un crez, voinţă înzecită
Să dăruiască-n jur iubire-n cer sfinţită?
De ce, e omul crud călcând pe oseminte,
Puterea şi mărirea e tot ce are-n minte?
Hălăduieşte-n viaţă, nebun, debusolat
Neştiind că toate astea în van le-a adunat.
În ceasul cel din urmă să fim mai înţelepţi,
Cu suflete curate şi-n cugete mai drepţi,
Numai prin rugă aprinsă vom fi învingători,
Mergând pe drumul vieţii, miloşi şi iertători.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!