Serioase/triste despre natura mihai eminescu, pagina 2
Despre Eminescu
Despre Eminescu vine vorbă de departe
Cum că n-a trecut hotarul de la Cernăuți spre moarte
Despre Eminescu cel din lume tras pe roată
Mai găsiți bucăți și astăzi prin țărâna înghețată
Despre ce-ar fi vrut acestei vremi să-i fie
Că trecându-vă printr-însa poate-un strop de bucurie
I-ați aduce dinspre caii ce gonesc intrând în soare
Să-ncercați ca Eminescu să vă treceți fiecare
Despre Eminescu din adâncă simplitate
Nu-i mai căutați cusururi e iubire peste toate
Două țări și două umbre într-un gest rănit de toamnă
Peste El și peste Ceilalți roi de flori să se aștearnă
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea la natură
Trăim într-o lume matură
Spun datele;
Ne-ntoarcem global la natură
Cu spatele!
epigramă de Mihai Frunză din almanahul "Integrame cu umor", nr. 21 (2009)
Adăugat de Mihai Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mihai Eminescu își merită titlul și omagiul de a fi cel mai mare poet roman fiind în varful piramidei liricului, ca unul care nu și-a parasit patria deși a trecut granitele ei.
Mihai Pătrașcu în Cugetarea autorului (2014)
Adăugat de Mihai Pătrascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- natură
- Natura - selecționerul lumii.
definiție aforistică de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dor de Eminescu
Pe aceeași ulicioară
se zbate-n miezul nopții
în tremur fără de sfârșit
dorul de EMINESCU.
La steaua bolților
albastre și tăcute
luceferi-mi trezesc
dorul de EMINESCU.
Pe lacul liniștit
cuprins de iz de tei
îmi fulgeră-n scrisori
dorul de EMINESCU.
Pe lângă plopii fără soț
seara pe deal se lasă
și arde-n somn de păsărele
dorul de EMINESCU.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
La umbra mormântului...
In memoriam Mihai Eminescu
Pe statuia învechită
Teiul crengile își apleacă,
Spiritul lui Eminescu
Veșnic viu, vine și pleacă.
Atât de fragedă-i chemarea,
La steaua care o urmărește,
Căci zeci de ani vor trece în timp,
Dar, alt Luceafăr greu va crește.
Luna îi sărută ochii reci,
Teiul îi mângâie obrazul,
Spiritul lui Eminescu
Cântă versuri printre ramuri.
Flori și lumânări aprinse
Îi împodobesc plecarea
Visând codrii de argint
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (8 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt năruit.
Mihai Eminescu în ultimele cuvinte în sanatoriul doctorului Șuțu (14 iunie 1889)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Eminescu, Mihai
- Eminescu? Era o frumusețe! o figură clasică încadrată de niște plete mari negre: o frunte înaltă și senină, niște ochi mari-la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru;un zămbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât dintr-o icoană.
definiție celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu tot ce e natural e frumos.
citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de raluka
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În om e un șir nesfârșit de oameni.
Mihai Eminescu în Cezara (1876)
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc
Comentează! | Votează! | Copiază!