Serioase/triste despre moartea iubirii mele, pagina 2
Pe toți oamenii care mi-au fost aproape i-am privit cu ochiul neîndurător al iubirii mele pentru ei.
Gabriel Liiceanu în Declarație de iubire
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vreau să cânt despre Atriz
Vreau să cânt despre Atrizi,
vreau să cânt despre Kadmos,
dar struna lirei mele
doar despre Amor sună.
Schimbat-am atunci strune,
schimbat-am chiar și lira
să cânt despre Hercule-n lupte:
Dar lira-mi iar povestea-i
de dragoste-ncepu.
Rămas deci bun, eroi!
Căci lira-mi, văd, nu cântă
Decât zeul iubirii.
Decât zeul iubirii.
poezie de Anacreon din Cele mai frumoase poeme de dragoste, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul aflat în poziția mea
Ascultă cu atenție cuvintele mele;
Unele nu sunt spuse
De mine, ci
De omul aflat în poziția mea.
Ce drept are el
să-mi foloseasca gura? Ȋl urăsc
când te atinge
cum nu trebuie.
Totuși, și el te iubește,
Străinul acesta îngrozitor
Care face din ochii mei ferestre;
Pe care tu îl vezi mereu stând de veghe.
Până când într-o zi moare
din pricina iubirii mele pentru tine.
Ascultă cu atenție cuvintele mele
pentru că... cine vorbește acum?
poezie clasică de Norman MacCaig din Omul aflat în poziția mea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oasele mele sunt aliniate într-un instrument muzical în care suflă doar moartea.
aforism de Ionuț Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Îndrăgostitul jertfa iubirii (Lui Vladimir Halipli, autor al romanelor "Apostolul iubirii" și "Raiul suferințelor iubirii")
Cocorul rămas de stol
E jalnic, fără grai.
Al dragostei Apostol
Te chinuie și-n... Rai!
epigramă de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o asemenea vârstă, unui suflet încă plin de iluzii poetice îi place să savureze moartea, atunci când moartea i se pare binefăcătoare. Moartea are însă cochetării față de cei tineri: pentru ei, moartea când înaintează, când se retrage, când se arată, când se ascunde; încetineala aceasta îi scârbește de ea, iar incertitudinea ce le-o pricinuiește viitorul îi readuce până la urmă între oameni, unde vor găsi iarăși durerea care, mai nemiloasă decât moartea, îi va lovi fără a se lăsa așteptată.
Balzac în Femeia la treizeci de ani
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă fazele cristalizării iubirii pot fi oarecum precizate, momentul îndrăgostirii niciodată. Moartea și iubirea intră în noi prin intermediul unor clipe care nu sunt ale timpului.
Horia-Roman Patapievici în Zbor în bătaia săgeții
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Clipe care nu sunt ale timpului!!!" Or fi atemporale moartea și iubirea dar ce-i cu clipa atemporală, totuși?! Sau o [...] | Citește tot comentariul
Unicul dor al vieții mele e să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care după puteri am și lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd, că speranțele mele și jertfa adusă se prefac în nimica. Nu știu câte zile mai pot avea; un fel de presimțire îmi pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voiesc dar și hotărât dispun, că după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii, pentru ajutor la înființarea unei academii de drepturi; tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii mele.
citat celebru din Avram Iancu (20 decembrie 1850)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diversitatea modalităților de exprimare a iubirii în cadrul unui limbaj al iubirii este nelimitată atunci când ai imaginație. Important este ca tu și partenerul să vorbiți același limbaj al iubirii.
citat din Gary Chapman
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ion invalidul vorbește
Asprimea frunții mele ca de prund e,
trisețea suie ca o tuse-n piept.
O mână mi-a rămas pe brazda unde
se spune-acum că n-avem niciun drept.
Mi-au dat apoi porunci cu strășnicie
să mă întorc și iarăși să mă bat.
Spre alt hotar m-au dus cu vrednicie
și-acolo altă mână mi-am lăsat.
Alerge scribii noi după minciună,
eu din adâncul vremii vă vorbesc:
Mâinile mele strâng ca o cunună,
în moartea lor, tot neamul românesc.
poezie clasică de Andrei Ciurunga (1947)
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!