Poezii despre mihai ralea, pagina 2
Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare
Ca un glob de aur luna strălucea
Și pe-o vale verde oștile dormea;
Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă
Și pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.
Stă în capul mesei, între căpitani
Și recheamă dulce tinerii săi ani.
Viața noastră trece ca suava rouă
Când speranța dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viața lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsă raze dulci și argintoase;
Austrul le suflă coamele pletoase;
Căpitanii toarnă prin pahare vin
Și în sănătatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoală și le mulțumește
Și luând paharul astfel le vorbește:
"Nu vă urez viață, căpitanii mei!
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viața noastră în sclavie oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Legende istorice (1865)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar El...
Poetul Mihai Eminescu ne privește!
Îngerii din cer vorbesc,
Vin și strigă cu emoție
Pentr-un neam românesc
Totul e vis și reverie,
Natura singura îndreptățită
Să perceapă a sa iubire
Să răspundă senzual.
Veronica a plecat,
Poetul tare a mai respirat
Și-ntr-o zi de vară
A murit, precum un zeu.
Sărăcia îl mâncase
Și întreaga sa iubire
A rămas scrisă-n manuscrise
Dureros a noastre lumi
Să nu-nțeleagă geniul
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori în calendar
de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit și murit într-un pământ numai al lor.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În livadă
Mere coapte căzând.
Capul lui Newton -
Nicăieri.
poezie de Mihai Cucereavii
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești aerul, eu harpa
Care tremură în vânt,
Tu te miști, eu mă cutremur
Cu tot sufletul în cânt.
catren de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imi plac mult poeziile lui Mihai Eminescu.Pentru ca mereu le face sa rimeze.Super poezie.Imi pare rau caci a murit.A facut [...] | Citește tot comentariul
Eu sunt trubadurul, lira
Este sufletul din tine,
Am să cânt din al tău suflet,
Să fac lumea să suspine.
catren de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Portret
Florile salcâmului,
Înzăpezit de
Balsamul vieții.
Ard tunete
Cu miros ingenuu.
poezie de Mihai Leonte (2004)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra lui Mihai
Tu, simbol ești mereu, de patru veacuri,
În inimă, în casă și-n cerdacuri,
Iar fapta ta ideal măreț rămâne,
Așa cum sunt și-au fost virtuți, române.
Era început de veac și era vară,
Iar cei de-același neam voiau o țară,
Când tu, Viteazul Domn, în nemurire,
Făcut-ai pentru frați Marea Unire.
Băteau atunci trei inimi într-o ființă
Și-urmașilor tu le-ai sădit conștiință,
Acele gânduri vii și înaripate,
Dorința de dreptăți și libertate
Și-o Țară scumpă nouă, strămoșească,
Lăsată-n moștenire românească.
Iubim strămoșii, dând vremea înapoi,
Când umbra Ta, Mihai, e-aici, cu noi,
Păstrată neîntrerupt în amintire,
Simbol de dreptate și Unire.
poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt Mihai Vodă
Sunt Mihai Vodă-n Alba sfântă,
Semeț prin vremuri am rămas,
Mi-e țara-n suflet și cuvântă
Durerile... fără de glas.
Mi-e calul... gata de plecare
Și buzduganul mi-e de foc,
Sunt frații mei la disperare,
Uitați de vise și noroc.
E țara scoasă la vânzare,
Peceți domnești s-au risipit
Si-n astă lume-atât de mare
Românii mei... au sărăcit.
Au fost trădați la fel ca mine
De pripășiți... aduși de vânt,
Ce nu au mamă, nici rușine,
Nici rădăcini pe-acest pământ.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cititorul
Carte pe iarbă.
File răvășite -
Lector vântul.
poezie de Mihai Cucereavii
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!