martir

Tândală: Vrei să repeţi, Păcală?
Păcală: Politica este prefaţa istoriei...
Tândală: Ridicolă şi sublimă?
Păcală: Depinde de cine-o semnează: un laş sau un martir?
Tândală: Şi dacă-i... analfabet?
Păcală: Sângele, ca şi adevărul, nu are nevoie de nicio "traducere!"

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (2 decembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus a fost condamnat de preoţii religiei sale pentru proclamarea misterului interior eliberator. Cel mai autentic martir nu este, oare, cel care, cu şi în Iisus, suferă persecuţie pentru dreptate, pentru proclamarea misterului interior superior conformismului legal?

citat clasic din Henri Le Saux
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii poet

să fii romantic şi să fii un martir,
să fii apatic şi să fii în delir,
să fii ruşinea încercată pe dos,
să fii degeaba şi să fii cu folos.

să fii pervers din exces de pudoare,
să fii timid şi să dai din picioare,
să fii creştin şi să-njuri dumnezeii,
să fii dorinţa şi chinul femeii.

să fii ascet şi să umbli prin lume,
să fii sărac şi cu multe volume,
să fii iubit şi să fii împotrivă,
să fii frumos şi urât deopotrivă.

să fii nebun şi să-ţi simţi nebunia,
să fii damnat şi să speri veşnicia,
să fii bolnav şi să vrei să te doară,
să fii poet şi poeţii să moară.

poezie de Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc povestea...

‎... duc povestea iubirilor mele trecute
în altarul poemului meu necompus
răsfăţate, stângace, rebele, durute
între ele şi eu cu atâta de spus...
arunc ciorna poemelor mele nescrise
la picioarele altor din foste iubiri
zâmbitoare, superbe, sublime, de vise
între ele - călăi şi-ntre mine - martir...
rătăcit prin noianuri de vremuri pribege
eu, în stare cu gândul să străbat universuri
două taine pe lume nu le pot înţelege
-una este femeia şi a doua e versul...

poezie de Iurie Osoianu (17 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La acest ziar

Săraca hârtie, unde mă duc.
Ceea ce simt mai bine în mine,
Nu ştii durerea pe care îndrăznesc;
Să-ţi încredinţez când vorbesc cu tine.

Pentru că şi tu mă vezi, ca lumea,
Partea senină şi privirea tristă:
Nu cunoşti rana profundă.
Care încet, încet, e-n inima mea.

Sunt rele pe care nu le poţi scrie,
Că nici măcar nu poţi spune jos;
Şi aceştia sunt cei care-l provoacă pe martir.
Şi că lumea, din păcate! Nu-i i-a.

Poţi să te plângi, o, filelor mele de hârtie,
Doar tăcute încrezătore, de durerea mea,
Pentru că nu este mai crud
Ce să zâmbesc, în timp ce sufocant plîng!

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carte de vizită

eu sunt un lup spânzurat
de propriul urlet
sălbatică liturghie
a codrului arzând interior
amiază de întuneric
schimonoseală
de înger martir
în ziua a
şasesuteşaizecişişasea
din sinaxarul playboy

eu sunt un lup circumcis
cu ascuţimea sunetului
din schelălăitul meu oligofrenic
actor cu şapte măşti
repetate una după alta
până la infinit
corcitură împuţită
de ying şi yang
înger subteran având tatuate

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Olariu din Anotimp împăturit
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arătare

În lacrimi, serafimii, sub luna-n trişti fiori,
Visând, cu-arcuşe-n deget, în abur calm de flori,
Scoteau din melancolie murindele viole
Suspine albe-n lunec pe-azurul de corole.
Îmi daseşi - clipă sfântă - întâiul tău sărut,
Plăcându-mi să mă chinui ca un martir tăcut.
Savant lăsam beţia tristeţii să mă frângă,
Cum, fără de regrete şi fără să se plângă.

Cules de vise lasă în suflet ce-a cules.
Pribeag, ţinteam pavajul bătrân de umblet des,
Când tu, cu soare-n plete, cu-amurg lăsând să-ţi cadă
În ochi, c-un râset dulce, mi-ai apărut în stradă
Şi am crezut că-i zâna cu păr aprins, de-April,
Care trecea odată, prin somnu-mi de copil,
Din degetele-i roze, suave, răsfirate,
Ningând buchete albe de stele parfumate.

poezie clasică de Stephane Mallarme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Gheorghe Petic...

Motto: În Basarabia îşi bat joc în închisoare de deţinutul politic Gheorghe Petic.
Mai ceva ca în" nopţile albelor volume" din vremurile crunte ale României comuniste.

nesimţiţii ăştia din Pas cu Da
trebuiau să-l facă deputat
dar aşa-i la moldoveni - Iuda
e pe listă numai la trădat...

totu-i teatru ieftin şi bătaie
nu numai de joc- de intelect
pe din faţă toţi fac hărmălaie
pe din dos- se înţeleg perfect...

Petic o să stea la închisoare
astea au nevoie de martir
dă mă rog, sunt pete şi pe soare
iar politică nu-i soare ci sortir...

drept că e sortir de miliarde
banii n-au miros - Vespasian

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonul meu

1

Doar relele în el le-adună,
Tăind întunecatul nor,
Iubeşte groaznica furtună
Şi foşnetul pădurilor.
Iubeşte nopţile posace
Şi luna palidă-n abis,
Amarul zâmbet, ochiu-i place
Pustiu de lacrimi şi de vis.

2

Deprins să-şi plece-a lui ureche
La josnicii şi la arţag,
Îşi râde de credinţa veche
Şi de cuvântul bun şi drag.
Iubirea, mila,-i sunt străine,
Căci se hrăneşte ne'ncetat,
Cu fumul luptelor haine

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Româneşte

Aşa a fost să fie româneşte
să fii îndurător şi milostiv
să faci martir din cel ce pătimeşte
sanctificat într-un tablou votiv.

Aşa a fost să fie româneşte
de două mii de ani de când durezi
să-ţi fie pline apele de peşte
câmpiile de grâne şi cirezi.

Aşa a fost să fie româneşte
să plângi la nunţi, să râzi la-ngropăciuni
popor frumos şi unic care creşte
sub steaua făcătoare de minuni.

Aşa a fost să fie româneşte
să te însori de tânăr şi sărac
copiii să ţi-i creşti dumnezeieşte
să-ţi facă cinste numelui prin veac.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învăţătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!