Epigrame despre lumea vb mult, pagina 2

Am constatat în lumea mare
Cu suferinţe, griji, tumult,
Că leneşul se odihneşte mult.
Deci, lenea e obositoare...!?

Îţi spune lumea că eşti francă,
Dar tu prea mult nu te-ncânta,
Că tinerii de azi sunt stranii:
Îţi cer toţi franci, ca să te ia.

Nu ştiu dacă îşi au rostul
Minţile de cuget pline,
Când, în lumea noastră, prostul,
Azi, o duce mult mai bine.

Lumea asta-i mare, cică,
Dar fiind pe drumuri des,
Pentru-al ţării interes,
Mie-mi pare mult prea mică!"

E-un om cu mult discernământ,
Cu toată lumea e atent,
Dar nu-şi ia, nici cu jurământ,
Ca soaţă-o... fată second hand!

Pe români a căzut un blestem:
Mult umor, se tot spune c-avem
Căci fiind permanent în nevoi,
Toată lumea chiar râde de noi!

Vrând să aduc o rază de lumină
În lumea asta şi-aşa mult prea tristă,
Cu foaia-n faţă, luând un pix în mână,
M-am hotărât să fiu epigramistă!

Aşa e lumea pe la noi,
Trăim mai mult din amintiri,
Când ne-mbătăm, suntem eroi,
Când ne trezim, suntem martiri!

Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuţie!

Murit-am tânăr, chinuit
De-un drac ca tine,-mpieliţat,
Tu viaţa mult ţi-ai prelungit
Cu zilele ce mi-ai mâncat.

S-a dus în lumea celor drepţi
Unul din marii înţelepţi
Ce a trăit pe lumea asta
Aşa cum a dorit... nevasta!

epigramă de Gheorghe Gurău (19 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

<< < Pagina 2 >

lumea+vb+mult