Poezii despre lacomie, pagina 2
Vinul Muscat Ottonel
Vin de desert, armonic, cu-aromă tămâioasă,
Dulceață rafinată, licoare savuroasă,
Cu un parfum puternic, de floare de lămâie,
El nasul, cerul-gurii și limba le mângâie.
Oricât de mult ți-ar place divina băutură,
N-o bea cu lăcomie! De n-o bei cu măsură,
E ca amanta blondă, frumoasă, parfumată,
Ce, fără remușcare, te-nșală deîndată.
poezie de George Budoi din Elogii vinului și viei (5 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare păpădiile iubesc?
Delicată păpădie
Crești la mine în livadă,
Vin îngerii să te vadă,
Sfioasa mea păpădie.
Stai în iarbă ca un vis
Și îmi dai, sfioasă floare,
Din parfumul tău din care
Beau doar zeii-n paradis.
Aș sorbi cu lăcomie
Din pocalul tău de floare,
Dar îl strângi între picioare,
Fată mare, păpădie...
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Melania Stoicanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În coadă la pește
încă nu am ajuns
la urna cu gheață este o coadă
îndeajuns
de stufoasă o coadă
de vulpe roșcată (?!) nomadă
trădată
de lăcomie peștele se
împute dinspre gravi inși
exersând
penetrații curente: gravide
femeile ar dori pe cântare
sarcini
cu adevărat estetice și
atât de ușoare... atât
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forța cuvântului
Moralistul elocvent
Deplângea pe neavuți,
Sincer și inteligent,
Te-nvăța cum să-i ajuți.
El vorbea de-al vieții scop,
De umana demnitate,
Arunca dojeni potop,
Peste-odrasle-mbelșugate...
Cuvânatrea-i curgătoare,
Minunata pledoarie
Și întreaga adunare
O sorbea cu lăcomie:
Pentru-a sălii mulțumire,
Doi calici sunt puși pe goană:
Cu glas tare,-n tânguire,
Sub fereastră cer pomană...
poezie clasică de Nikolai Alexandrovici Dobroliubov din Antologie de poezie rusă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șobolanii
În curte lună de toamnă răsare ș-albește.
Fantastice umbre de pe streșini cad.
O liniște în geamul gol sălășluiește;
Răsar șobolanii încet și totul rad
Și fug șuierând încolo și încoace
Și-un groaznic iz le intră-n nări
Dup-un avort fugace,
Sub lunile fantomaticei vibrări
Se răfuiesc cuprinși de lăcomie
Și umple casele și șura
Ce pline sunt de grâu și bogăție.
Vânt înghețat, în beznă ura.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ne-am iubit cu lăcomie
pân-am făcut indigestie...
Nu credeam s-ajung
să spun asta vreodată...
Ni s-a făcut rău,
iar somnul
nu-i cea mai bună
variantă...
Aruncă totul afară!
Pentru asta
nu există antidot!
Uitarea nu poate fi pusă
în aplicare...
Ce alternativă avem?
Dac-am reuși,
să ne privim,
o singură dată,
fără să ne-ncerce
vreun sentiment...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea în criză
Ce nătângi!
Ce prostie!
Mânați de lene, împunși de lăcomie,
am inventat mașina care
înghițindu-ne de vii,
devine vie.
Foarte bine!
Acum, trecând pe drum de jumătate:
fără suflet - fără iubire -
- fără cer, fără adevăr, fără pace;
de noi înșine, în noi înșine, închiși,
mă întreb, la comandă, de frică, ce vom face:
vom ucide,
ne vom lăsa uciși?
poezie de Mădălina Grama Toma (6 martie 2009)
Adăugat de Mădălina Grama Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcomie
Avarii vor bani și aur,
Alții vile și palate,
Ție ce-ți pasă, moarte,
Când le sfidezi pe toate!
Pe oameni îi cosești,
Palatele lor rămân,
Și'ntotdeauna ești
Stăpână peste stăpâni!
Nu ai deloc milă
Pentru omul neajutorat,
Care caută prin topogane
Câte ceva de mâncat.
Harpagonii țin tandemul
Cu înșelătorii și strâng;
Toți poartă cu ei consemnul
Zgârceniei, numai atât!
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam și Eva și fructul oprit
Biblia ne povestește,
Nimeni nu se îndoiește,
Ăsta-i crudul adevăr:
Eva a mușcat din măr.
A fost curiozitate,
A fost din naivitate,
Oare fost-a lăcomie,
Sau o mare neghiobie?
De Adam ce poți să spui?
Ispitit de Eva lui,
Luând pe Domnul în răspăr,
A mâncat și el din măr.
A fost curiozitate,
A fost din naivitate,
Din iubire de soție,
Sau a fost tot din prostie?
poezie de George Budoi din Păcatele și Păcătoșii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (18 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă diamantele ar putea vorbi
Dacă ar putea vorbi,
Multe ne-ar destăinui:
Unele-ar vorbi de crime,
Lăcomie și micime,
Și de lupte, de războaie,
De cruzime, foc, puhoaie,
Jafuri și nelegiuiri,
Și-alte mii nenorociri.
Altele-ar vorbi de fete
Și de mari iubiri secrete,
De logodne și de nunți,
Sâni și degete, și frunți,
De iubirea de soții,
De palate, bogății,
De vedete mari, divine,
De prințese, regi, regine.
poezie de George Budoi din Pietrele prețioase în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (3 iulie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!