Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

jaratic

Toate rezultatele despre jaratic, pagina 2

Sonet aviar

Lăstuni și alte păsări zburătoare
planează-n cerc primăvăratic;
clipind din pleoape roșii de jaratic
scrutează înălțimi amețitoare.

E soarele mai pal și mai tomnatic,
dar cu razele-i scânteietoare
aruncă unda lui mângâietoare
peste zboru-nalt și acrobatic...

În crepuscul, ceru-i cam apatic,
văzduhul e-ncărcat cu văl de nori,
pe-nserate trece un cârd de ciori

și-un sumbru stol de corbi croncănitori,
ce-și caută năuci un alt sălaș;
în pădure... mai departe de oraș.

sonet de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Coșmar 5

Cad pe prispă stele sticloase și tobele murmură a ploaie.
E ziua de fum, ne vom lua caii în spinare.
Și vom coborî în adâncul lacului să căutăm corăbii de jăratic.
Cerul abia se sprijină pe catarge de apă.
Un trăsnet. Oile și-au aruncat lâna pe rug și au fugit
de frica dulăului ceresc.
Cățelul pământului a înconjurat crucea, în trei picioare.
Ba s-a și înhămat la sania de oase a zădărniciei,
fără să vadă că zăpada este la mine în buzunar.
Se înnoptase și soarele uitase să apună.

poezie de din revista "Orizont" din Petroșani (1972)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul gondolierului

Ține vâsla cu putere
Gondolierul singuratic,
Ce-n periplul lui acvatic
Își găsește mângâiere.

Cântă numai din plăcere
Acest tip înalt, simpatic.
Ține vâsla cu putere
Gondolierul singuratic.

Gondola-nghite "jăratic",
Dar este numai o părere.
Gondolierul charismatic
Face volte-ntre veliere

Ținând vâsla cu putere

rondel de (1 iulie 2008)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sanda Nicucie

Visul

Și se făcea că te iubeam sălbatic
La zeci de mii de mile depărtare.
Îți trimiteam bezele peste mare
Îmi răspundeai în morse. Telepatic
Te auzeam în marea mea chemare.
Veneai pe jos și-mi ajungeai tomnatic
Și-aproape stins... el, calul din dotare
Păștea prin veacuri oala cu jăratic.
Și se făcea că mă faceam că-mi pare
Și se făcea că îți vorbeam peltic,
Îți înnodam la colțuri un batic
Creștea în tâmplă semnul de mirare.
Și se făcea... din pură întâmplare
M-am deșteptat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Polonius: Așteptați puțin, bună doamnă; am să vă spun exact ce scrie. (Citește.)
"Poți pune la-ndoială că stelele-s doar vetre de jăratic,
Ori că soarele se preumblă-n cer,
Poți să crezi că adevărul e minciună,
Dar nicicând să nu te-ndoiești de dragostea mea.
O, iubită Ofelia, n-am darul poeziei;
Nu cunosc arta de a-mi pune suspinele în versuri, dar crede-mă
Că te iubesc mult, foarte mult. Adio.
Pe vecie al tău, scumpă doamnă, cât timp acest corp îi va aparține,
HAMLET."

replică din piesa de teatru Hamlet, Actul II, Scena 2, scenariu de (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
Sanda Nicucie

Visul

Și se făcea că te iubeam sălbatic
La zeci de mii de mile depărtare.
Îți trimiteam bezele peste mare
Îmi răspundeai în morse. Telepatic
Te auzeam în marea mea chemare.
Veneai pe jos și-mi ajungeai tomnatic
Și-aproape stins... el, calul din dotare
Păștea prin veacuri oala cu jăratic.
Și se făcea că mă faceam că-mi pare
Și se făcea că îți vorbeam peltic,
Îți înnodam la colțuri un batic
Creștea în tâmplă semnul de mirare.
Și se făcea... din pură întâmplare
M-am deșteptat. (Nu se făcea nimic)

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mireasma nopții...

Mireasma nopții plină de jăratic,
îmi otrăvește sângele în vene,
singur sunt astăzi și văratic,
astept să curgă timpul mai alene...

Nu te mai caut, să cuget uneori,
e un calvar ce trupul îmi străpunge,
ce liniște e când nu mă-mpresori,
și dorul tău nu mă ajunge...

În urma ta doar pulbere și fum,
în ochii mei regrete efemere
și taina nopții ne sărută - acum,
în goana ei își ia la revede.

Iar am plecat spre lungă pribegie,
și nopțile vor fi pustii de azi,
nu mai rămâne nici o mărturie,
doar luna ce colindă printre brazi...

poezie de (septembrie 2013)
Adăugat de Sergiu BoianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zadarnicele chinuri ale dragostei... Mă întreb dacă e cu putință să te dispensezi de ele, să stai ca eunucul la poarta vieții, de veghe fecioriei și fidelității acestei lumi perverse și infidele. Probabil, soluția ar fi să le poți domina, dar până să urci această treaptă a desăvârșirii trebuie să calci pe jăratic încins, riscând să-ți arzi călcâiele definitiv. Cred că așa e mai bine. Într-un călcâi ale cărui țesuturi sunt moarte săgeata veninoasă a dragostei nu-și mai găsește ținta. Și astfel devii invulnerabil, gata să primești la sânu-ți nepăsarea tristă...

citat din
Adăugat de Oana CameliaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mireasma nopții

Mireasma nopții plină de jăratic,
îmi otrăvește sângele în vene,
singur sunt astăzi și văratic,
mă simt cuprins de-o odioasă lene...

Nu te mai caut, să cuget uneori,
e un calvar ce trupul îmi străpunge,
ce liniște e când nu mă-mpresori,
și dorul tău nu mă ajunge...

În urma ta doar pulbere și fum,
în ochii mei regrete efemere
și taina nopții ne sărută - acum,
în goana ei își ia la revede.

Iar am plecat spre lungă pribegie,
și nopțile vor fi pustii de azi,
nu mai rămâne nici o mărturie,
doar luna ce colindă printre brazi...

poezie de (24 august 2013)
Adăugat de Sergiu BoianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi de gheață

Un foc întețit doar în vise,
Pasând depărtării pricină,
Se mistuie-n propria-i vină,
Scântei sub ninsoare ucise.

Și-mi fumegă-n inimă spuze,
În gând amintiri, stalactite...
Sunt lacrimi de gheață, iubite,
Poeme-mpietrite pe buze.

Și-atâtea iubiri ne-mplinite
Se scurg în clepsidre păgâne,
Târând, peste vreme, ruine,
Zăbrele de temeri, iubite.

Nu poate rămâne văpaie
Când nu mai există jăratic,
Un viscol mai suflă tomnatic
Prin culpa, din suflet, greoaie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Știai că la căutare este disponibilă o opțiune pentru texte care încap într-un SMS? Caută acum despre Crăciun!