Poezii despre interesant, pagina 2
Cerc vicios
N-aș vrea prin Kabul erou,
Prefer conductor de metrou
Dacă stau și mă gândesc
Și prin minte scotocesc
Aș cam da munca-ntre șine
Pe nurii unei balerine,
Care-mi spune într-o doară,
Mă privește, mă măsoară...
- Să știi că ești interesant
Și-mi pari genul amuzant,
Totuși, aș avea-un regret,
Îți spun micul meu secret:
Visul meu de-adolescentă,
Doar o plăcere inocentă,
Mi-am dorit, sună bizar,
Un sergent din Kandahar!
poezie de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Poate fi un noi-eu?
poate că există un noi-eu și un noi-tu
Prometeul de trupuri sau sfâșiat de zei
o lumină pulsând vag spre soare
și nimic mai interesant decât prietenia
o pâine cu aluat cojit de dogoare
undeva unde în noi zace dezlipirea
iar trupul lui rămâne nevăzut dar sensibil
tot așa cât privești spre lună
tot mai mici se mijesc măruntaie
apar zilele pline de pulsul orb
iar în orbul lucrurilor eul-el
micul tocilar liric căutându-i
din nimic la nesfârșit eroismul.
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da
Da, m-am dus pe străzile de care îmi scrii tu...
E o jale de toamnă pe-acolo...
Pe la spital, la cazarmă, e trist, cad frunze...
La tribunal a fost un proces interesant.
Oh, într-o librărie au zburat câteva frunze uscate...
E toamnă, aș vrea să scriu versuri...
La gradina publică, un alcoolic francez
Se uită zambind la un strat de pansele.
La pavilionul muzicii era un corb
L-am întrebat de tine și nu mi-a răspuns nimic.
E toamnă... cu toții se grăbesc, dar e atât de pustiu...
Da, orașul își aduce balanța comercială,
E puțin mai trist, fiindcă e toamnă...
Eu încă nu mi-am găsit nimic...
Iți voi scrie mai pe larg altă dată...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La 18 ani
La 18 ani, o fată e totul..
Are atenție, înțelegere,
ocrotire și amor discret.
Ea există pentru orice înțelept...
La 18 ani, un tânăr
e privit cu asprime,
neîncredere de tată în fiu:
"Stăm noi de vorbă mai târziu!"
La 18 ani, o fată știe,
Înțelege totul...
Va dori, va lupta
Să nu piardă confortul.
Totuși, nu păstrează
prea mult farmec pentru viitor.
Când tinerețea se duce,
plictiseala apare în dormitor.
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plângem
același ochi al orbirii
umblat printre garduri
umilit de creier
cu vestă galbenă ca J. R.
în Dallas la timpul trecut
la noi pe stradă
unde nu va veni televiziunea
suntem prea mici
ne filmăm în fluxuri online
spunem nimic interesant
dovedim că se poate
visul american/visul occidental
este tot un singur vis
trist se stingea
pe un pat în dormitor
cam o bolniță
candelabrul cânta
sau iar ai uitat deschis
Europa liberă
și ai plecat în altă cameră
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verbae
despre suferința în inimă
se vorbește și se cântă mii de vorbe
în roz și gri
împrăștiindu-se precum cenușa de trandafiri
o dată cu seceta lacrimei
despre durerea inocenței
fără copilărie
se scrie doct ori interesant
speculând morbidul din ego
și interesele de moment
în trecere prin acordul strunelor
care privesc mut
către seninătatea celor vinovați
despre ideile înjunghiate în zbor
se vorbește cu remușcarea
născută din scepticismul firii
iar despre puterea obișnuinței
se scrie în lehamite de bonton
[...] Citește tot
poezie de Dara Blu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil nebun
Eram un suflet rătăcit în noapte,
Speranțele mele au dispărut, toate...
Un înger cu aripile rupte, frânte,
Trecut prin furtuni, lupte, multe...
O mână de copil nebun mi s-a întins,
Interesant, o flacără s-a aprins.
O privire mi-a atins inima sfâșiată,
Inimă de aur, speranță împrăștiată,
Tu... tu ai apărut în viata mea bizară,
O, tu, copil nebun, floare rară!
Aripa ta a vindecat-o pe a mea,
Am căzut la pământ, lume rea,
Demoni mascați îmi vânau soarta,
Prieteni, dușmani, s-a întors roata.
Necunoscut erai tu pentru mine,
Însă ai știut să mă citești bine.
Sunt o carte deschisă pentru tine
La fel cum ești și tu pentru mine,
Scrisă cu litere de aur, diamante,
Toate astea sunt bine păstrate.
[...] Citește tot
poezie de Larisa Oancea
Adăugat de Larisa Oancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pușeu de plictis
M-am plictisit de moarte, m-am plictisit de rime,
m-am plictisit de ploaie, m-am plictisit de mine!
Vântul nu-mi mai șoptește nimic interesant,
aerul m-otrăvește... extrem de poluant...
Doar rădăcina-mi vie stă în pământ ascunsă,
nevrând să-ncredințeze taina ei nepătrunsă...
Dezamăgită, floarea-și sfârșește viața-n scrum,
rugându-și amintirea să nu mai dea parfum
și să-și păstreze-n suflet visul de prospețime,
că doar așa ar trece proba de istețime.
Nebunii devorează tot ce avem mai bun.
Ferește, Doamne, să fim în piele de nebun!
Cu inima cât pita proaspătă-ardelenească,
ne-nscriem toți, în pripă, în cursa cea lumească,
ieșind din crisalidă puri și nevinovați
și-ajungând arțăgoși, răscopți și angoasați.
Nimic nu ne mai place, nimic nu ne mai mișcă,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidirea legendei
Sunt locuri unde suntem obligați să ne reîntâlnim, aici ori dincolo.
Interesant este la ce nu te gândești aproape niciodată.
Orice animal de pradă poate fi un profesor pentru om.
Setea de putere ascunde frica de moarte.
Nicio convertire nu este completă, orice convertire ascunde o dramă.
Să nu confundăm profunzimea și înțelepciunea cu lașitatea.
Ultima dorință a celui care moare ar fi viața.
Bătrânețea te poate îmbăta ca alcoolul prea tare.
Orice răzbunare este o nedreptate, chiar o crimă.
Unui sărac nu-i poți dărui un imperiu, ar fi o minciună.
Înțelepciunea lucrează numai pentru tine, nu are alt stăpân.
Nu cunosc păcat mai mare decât ura de sine sau de alții.
Morala s-a născut din contrariul ei.
Nimeni nu te obligă să fii responsabil, ești ori nu ești.
Observația incoruptibilă este crudă.
De ce orbii știu mai multe decât noi.
Ca să dureze scrisul tău, trebuie să te zidești în el.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mânuia
penelul pix cu tragere de inimă
poetul pictor nebun cât trebuie
pentru un artist să fie sărat interesant
trăgea tușe pe sâni și coapse
dezvelite de inhibiții prostești
arunca o mână de cuvinte
pe foaia smotocită de mașinăriile
fabricii de celuloză
sorbea însetată ideile care se legau
în versuri sau poezii cretine
despre un univers colorat sumbru
de o minte plecată după femei
nude visate de mic copil
le strângea de atunci în brațe
în imaginația bărbatului
ce ofta la fiecare surâs misterios
desena cu îndârjire ce visa
scria poezia mofturoasă
pentru femeia astenică iubită excesiv
iubea un colț de coapsă
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!