Poezii despre iarna de gheorghe dimitriu, pagina 2
Noapte de iarnă
E noapte, e iarnă și ninge frumos.
Iarna e ca o doamnă îmbrăcată în alb de sus pănă jos.
Ochii îi par blânzi, chiar dacă sunt de gheață!
Buzele îi sunt reci, dar inima plină de viață.
Părul ei e mângâiat de vânt ușor.
De sub tălpile ei gingașe răsare un covor alb, strălucitor.
E noapte de iarnă, eu stau la geam și privesc tăcut
Dansul fulgilor, un dans atât de fieric și plăcut.
poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Susur de vis
Eu nu știu, de tine, ce faci ori de ești
O floare crescută de iarnă pe geam,
Sau flacăra blândă pe care-o aveam
Ascunsă prin visuri și-n gânduri lumești.
Nici iarna de ninge prin sufletul tău
Ori flacăra-ceea de-i vie și-acum
În altă privire, în altfel parfum,
C-o altă poveste în licărul său.
Îmi vii, uneori, într-un vis de alint,
Cu pași ca un susur de șoapte de dor
Ce-mi picură-n sânge al vieții izvor
Spre noi începuturi... dar visele mint
Și nu știu, de tine, ce faci ori de-mi ești
Aceeași din timpul cu lungul sărut,
Icoana din visul pierdut în trecut,
Ori tristul final de prin foste povești.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a întors iarna
S-a întors iarna.
Ca o privire furioasă,
ca o femeie geloasă
la soba de-acasă,
iarna s-a întors!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe
Primăvara a fost restaurată,
vara a fost pusă la punct,
toamna a fost restabilită,
iarna e cum a mai fost...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj hibernal
Singuratic iarna urlă
Vântul în pustiu
Răgușită cântă-n turlă
Bufnița a viu...
Croncăne îndoliate
Zgribulite ciori
Printre ramuri înghețate
Semănând fiori...
O pădure dezgolită
Suferind în ger
Își întinde amorțită
Brațele spre cer...
Lupii stânii dau târcoale
Fără nici un rost
Le-amintesc îngrădiri goale
Că pe-aici au fost...
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Gurău (ianuarie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Iarnă
Doamna Iarnă goala nud
A venit cu ploi din sud,
Dar cand roata s-a intors
Nordul a nins furtunos.
Sloi de gheata si zapada
A cernut peste ograda,
La mine-n geamuri a pus
Flori de nunta cu retus.
Si ma uit la doamna iarna
Cum prinde in deal s-astearna
Urme, ghem de saniute
Trase de voinici manute.
Nu ni-i frig, pe doamna iarna
O inganam cu pumnii goarna
Pusi la gura, ne-ncalzim,
Și asa o pacalim!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mărțișor
Ea a plecat,
iar dac-ar reveni,
aș fi-ncântat,
sau aș înnebuni?
Să m-amăgesc?
Nu, n-are niciun rost
să mă gândesc
c-ar fi cum a mai fost.
Puterea ei
nu va mai fi la fel:
doar un crâmpei,
ceva... ca-n brumărel.
Și nu mi-e dor,
și n-o aștept deloc:
de Mărțișor
n-ar fi decât un șoc.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna poeților
Iarna va ninge tempestiv
Cu fulgi de cuvinte,
Va posta chiciură de idei
Și promoroacă de doruri,
Apoi nămeți de gânduri
Și troiene de versuri
În total peste orizonturi
Poeme de un alb strălucitor
Iată cum iarna dibace
Cu forță și vibrato
Produce opere de artă
În lungi convoaie.
poezie de David Boia (15 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii. Referitor la iarna+de+gheorghe+dimitriu, Mihail Arin [din public] a spus:Ultimele patru versuri m-au pus pe gânduri. Că iarna e cam frigidă o știm cu toții. Nu știam însă că [...] | Citește tot comentariul
Vieți paralele
Tu ți-ai pus după ureche cercei
de cireșe, tu aștepți vara și deretici
în scrinul de scoici. Tu miroși a
acel nedefinit ceva
care cade pe noi când se naște o stea.
Dar piatra? Las-o să doarmă,
pietrei i-e iarnă...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul vechilor credințe
Trecea o altă noapte și-nspre zări
ce începeau, treptat, să se-ntrevadă,
își aprinsese cerul lumânări
și candele-n regatul de zăpadă.
Tablou de iarnă rece, înghețat,
surprins pe-un petic aspru de pământ,
mai jos de munți, de drumuri depărtat,
uitat de timp, de oameni și de vânt.
Un tremur slab, un tril pe-un fir de stuf
aduce în tablou un rest de viață
pulsând sub pene reci și strat de puf,
în piept micuț de pasăre răzleață.
N-a reușit, n-a mai avut puteri
să zboare înspre alte lumi, departe,
și a rămas, cu aprige dureri,
s-aștepte zborul ultim, către moarte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!