floare de colt

Rondelul tău

Ai plecat în colţ de rai,
La grădina ta cu flori...
Cu ochii veşnic visători,
Te crezi acum în luna mai.

Te prind îndată dragi fiori,
Visând c-alăturea mă ai...
Ai plecat în colţ de rai,
La grădina ta cu flori.

Îţi simt tremurul din grai,
Ca roua picurată-n zori,
Esenţa vieţii pentru flori,
Ce râd şi vara ca în mai...

Ai plecat în colţ de rai.

rondel de Ioan Friciu (18 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceeaşi floare

Iubito, pe prispă ţi-am pus
O floare din lumea de sus,
O floare din insula Marte,
O floare a căilor moarte.

Ea are petalele lungi,
Suflând ai să poţi să le smulgi,
Iubito, eu flori nu prea ştiu,
Sunt un grădinar damblagiu.

Nu ştiu - trandafir, liliac
Pe toate ca tine le fac,
Pe toate le-aduc la un fel
Lalea, trandafir, ghiocel.

O floare a vieţii vecine
Şi care miroase a tine.
Iubito, pe prispă tu ai
O floare din insula Rai.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acorduri

Iubirea ca o floare de colţ
îmi zâmbea enigmatică
mai tandră decât empatia
o imagine afectivă
de sus de pe bolta transparentă
prin care se vedea eternul
se desluşea infinitul
plus viitorul nepătruns
în stare să redea
fericire cosmopolită
convertită monumental
într-o extensie benefică
străjuită de îngeri
peste orizontul cunoaşterii.

poezie de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea

Dacă luna m-ar lăsa
Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea
Despre vise, despre frici,
Despre ce mai e, pe-aici.

Despre zboruri şi căderi,
Despre cum n-am fost nici ieri,
Despre rugi şi întâmplări,
Deziluzii şi frustrări,

Despre cum în lung nu-i lat,
Oricât de mult am umblat.
Iar atunci când mi-a fost greu,
M-a-ndrumat doar Dumnezeu,

Fiindcă-aşa m-ai învăţat,
Pân' din cer ţi-ai făcut pat,
Şi la EL te-ai înălţat

[...] Citeşte tot

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de colţ

Când ai pierdut, aproape totul
s-a căscat o prăpastie uriaşă şi,
brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori.

Urma să descoperi că având viaţă, ai totul...

Ca să trăieşti deplin, ai plătit urcând târâş
pe culmea durerii, unde floarea de colţ te aştepta.
Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un colţ de stradă-ngustă

La un colţ de stradă-ngustă
Printre atâţia trecători,
O femeie mai în vârstă
Vindea buchete de flori.
Avea ochii înlăcrimaţi
Părul alb, privirea blândă,
Pantofii decoloraţi
Şi o rochie veche, ruptă.

Era în genunchi bătrâna
Parcă se ruga la sfinţi,
Întinzându-şi tristă mâna
Trecătorilor grăbiţi.

Mulţi treceau nepăsători
Nimeni nu lua o floare,
Pe cer norii călători
Se strângeau vestind a ploaie.

Era început de toamnă

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Dumitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iată copila împletind cu migală floare dupa floare în interiorul copacului, alături de spiriduşi care fuseseră şi ei cândva oameni pe suprafaţa pământului; aveau trupuri şi aripi de floare aleasă cu grijă, să poată zbura pe vreme de arşiţă şi pe timp de furtună oriunde era nevoie de flori pentru a lumina pământul.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Povestiri cu tâlc de copil
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al şaselea simţământ

Ţi-aduci aminte, oare,
Eram un pom în floare
Privirea m-a scuturat?

Ţi-aduci aminte, oare,
Eram în vânt o floare
Şi mâna ta m-a capturat?

Ţi-aduci aminte, oare,
Că mirosind o floare
Petalele i-ai numărat?

Ţi-aduci aminte, oare,
C-ai auzit o floare
Strigând la cel care-a plecat?

Ţi-aduci aminte, oare,
C-ai rupt cândva o floare
Şi fructul nu i l-a gustat?

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini şi umbre...

La un colţ de stradă o bătrână cere
Stă cu mâna-întinsă, cere îndurare
Dreaptă şi topită ca o lumânare
Vrea puţin din toate, ea nu vrea avere...

Lumea rea şi rece, lumea trecătoare
Nu o ia in seamă, cine să dispere
La un colţ de stradă o bătrână cere
Stă cu mâna-întinsă, cere îndurare...

Pe acolo trece insul la putere
E târziu afară, înspre înserare
Nu se sinchiseşte şi ca fiecare
Lasă-n nepăsare umbra înviere...

La un colţ de stradă o bătrână cere!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de drum

Pe-o margine de drum, departe,
Ca un pribeag pierdut în lume,
Creştea o floare solitară,
Ce poartă cel mai dulce nume.

Înstrăinată-ntr-o mulţime
De ierburi şi de grâne-nalte,
Părea batjocorită, moartă,
Uitată, printre celelalte.

Sub vântul ce trecea zburdalnic
Ea s-apleca tot spre pământ,
Precum o floare gânditoare
Ce plânge lângă un mormânt.

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!