Poezii despre fierbe, pagina 2
Om cu clopot
Malul acesta foarte abrupt
din care cerul luna și-a rupt
este hamacul în care m-așez
ca să-mi mai iasă floarea din miez,
astfel aicea stau și aștept
clopotul lumii să-mi treacă în piept
să nu-l mai simt cum îmi fierbe în nervi,...
Clopotul mare-mi fierbe în os,
tidva e tot ce-am putut și am scos
din acest clopot rău și diform
pe-a cărui limbă astăzi adorm.
Clopot de negru, clopot de gri,
bate ce bate și nu te opri.
sfărmă oasele mele cu sârg,
du-te apoi și mă vinde la târg,
m-am săturat să te duc și suport,
parcă mi-aș duce propriul meu, mort,
tu înăuntru mă bați și m-apeși
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi?
Acum nu mai mă dori Tu!
Acum mă doare lumea!
Lumea toată la olaltă!
Ma doare timpul,
Cel trecut, cel prezent!
Cel încă nevenit!
Mă dor durerile în piept,
Mă dor ochii secătuiți,
Mă arde un dor de prea mult timp,
Mă fierbe, îmi fierbe sângele în vene!
Stii....?
Mă dor chiar anotimpurile toate!
Nopțile și visele, diminețile!
Mă dor că nu au fost ale noastre!
Mă dor zilele și lacrimile!
Mă doare tot, tot răul din mine!
[...] Citește tot
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arșiță de iad
nopțile sunt arșițe de iad
după vara nimicitoare
tăcerile ard
iarba e tăioasă, fierbinte
măcelărește niște vise
fără cuvinte
devine acerbă iubirea
printre deșerticele umbre
fierbe ideea
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi bubuie-a dezastre dar nu prin cețuri groase,
Furtunile moderne din oameni vin de-acum
Întruchipând nici fulger, nici mările de scrum
Ci sângele ce fierbe prin cărnurile joase.
catren de Johan Klein
Adăugat de Johan Klein
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Stau si-ascult corbii cum urla
In codrul negru si pustiu.
Ecoul lor straniu mai suna,
Aici nimic nu mai e viu.
Sunt moarte crengile cu frunze
Si vantul bate aspru rau.
Sangele-mi fierbe pe buze,
Rostind incet numele tau.
Si apa tulbure mai curge
Ducandu-se repede-n hau.
Chiar si cerul, doamne, plange,
Plang si eu de dorul tau.
poezie de Cristina Valcu
Adăugat de Cristina Valcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul (după un aforism de Păstorel)
Alb, roz sau roșu-purpuriu,
Precum poeții îl descriu,
E-o fi'nță vie și splendidă,
Și singura ce e lichidă.
Un vin se naște-n suferință
Ca must, cu multă chibzuință;
El fierbe,-apoi se limpezește
Și din pahar te ispitește.
Cu anii crește în savoare,
Buchet, noblețe și valoare;
Trăiește, moare și se duce,
Păcat că nu se reproduce!
poezie de George Budoi din Elogii vinului și viei (1 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În pod
Sar șoarecii pe salteaua podului.
Un strugure nestrâns e dictator peste frunze.
Păianjenul își fierbe colțul casei
în noaptea fluidă.
Oglinda își piaptănă tăieturile.
Între cruci alte morminte bătătoresc scurtăturile
peste care cerșește
liniștea toridă.
În pod șoarecii
în ploaia cu umbre
siluetele-și rod.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea ultima unire
Vine mama să mă-ntrebe
de Grigore cel Vier
țara asta iarăși fierbe
supărată-i pân-la cer
Basarabia e tristă
și Ardealul e tot trist
prostia din nou insistă
eu mă fac dar nu exist
Ce Moldovă și ce țară
ne înalță și doboară
Țara noastră Românească
fără noi dar să trăiască
Că murind prin alte părți
vom trăi cu-aceiași morți
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (30 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabrica de împletituri
Se transformă această batoză într-o fabrică
de împletituri. Soarele din coșarcă
ne-a smuls răchita de pe frunțile noastre.
Din picioarele subțiri
tălpile pline cu ouă roșii
ne dau impresia
că ciocnim bătături.
Fierbe Luna și o stea mi-a intrat într-o așchie.
Mătur păduri!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărgele
E trecut de miezul noptii
Singură la o fereastră
Șase-șase, zarul sorții
Ți-a alunecat sub glastră
Lunecoasă e iîn noapte
Luna tainică pe boltă
Și în tine fierbe sânge
În șuvoaie se revoltă
Timp trecut, vremuri apuse
Poposesc la tine-n prag....
Ia doar zilele senine
Ca mărgele în șirag.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!