Poezii despre epitaf, pagina 2
Epitaf fără cuvinte
V-am explicat cândva, distinsă doamnă,
că nu sunt eu acela care plânge
cu lacrimile ploilor de toamnă
căzând în suflete cu stropi de sânge.
Nici cel dojenitor certând copacii
că în răzoarele de lângă stradă
au ofilit la umbra lor chiar macii
plângând pe Minulescu-ntr-o baladă.
Nu sunt nici vrăjitorul care poate
să vindece iubirile pierdute
întoarse cu regretele lăsate
pe brâul rupt al marilor redute.
Și nici groparul care duce-n spate
pământul răscolitelor morminte
unde își plâng amantele trădate
iubirile-ngropate mai-nainte.
Sunt numai scribul trist care traduce
jurnalul scris cu vorbe nerostite
[...] Citește tot
epitaf de Corneliu Neagu
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Venit-am aici printre ai mei;
Ș-aștept la judecata de apoi.
Oricât de lungă fi-va veșnicia,
Rămân de-a pururi printre voi.
epitaf de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ganduri vechi si noi. Maxime si aforisme" de Nicolae Mareș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Gloria Poetului (epitaf)
Nimeni să nu-mi dea prinosul lacrimii din ochii lui,
Nici cu bocet pân' la groapă să mă ducă... De ce-ar face-o?
Când eu zbor din gură-n gură, printre oameni pururi viu!
epitaf de Quintus Ennius
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf la o femeie cochetaă
Aici zace Zamfirica, ce-n viata sa a stat
O minune-n frumusete, un fenice-ntre femei;
Si precum ea placu lumii, precum lumea a-ncantat,
Tot asa si lumea-ntreaga i-a placut si dumneaei.
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf la o femeie cochetă
Aici zace Zamfirica, ce-n viața sa a stat
O minune-n frumusețe, un fenice-ntre femei;
Si precum ea placu lumii, precum lumea a-ncântat,
Tot așa și lumea-ntreagă i-a plăcut și dumneaei.
poezie de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf fără cuvinte
V-am explicat cândva, distinsă doamnă,
că nu sunt eu acela care plânge
cu lacrimile ploilor de toamnă
căzând în suflete cu stropi de sânge,
nici cel dojenitor certând copacii
că în răzoarele de lângă stradă
au ofilit la umbra lor chiar macii
cântând pe Minulescu-ntr-o baladă.
Și nici măcar un vrăjitor ce poate
să vindece iubirile pierdute,
întoarse cu regretele lăsate
pe brâul sfânt al marilor redute,
dar nici groparul care duce-n spate
pământul răscolitelor morminte
unde își plâng amantele trădate
iubirile-ngropate mai-nainte.
Sunt doar un biet bătrân care traduce
jurnalul scris cu vorbe nerostite
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Epitaf unui ticălos
A fost crud și vicios,
N-a trăit de azi pe mâine,
A trăit ca ticălos
Și murit-a ca un câine.
epitaf de George Budoi din Epitafuri (4 decembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Cândva ca tine eu am stat,
Privind mormântu-nlăcrimat;
Cândva vei sta și tu ca mine,
Și-alți' lăcrima-vor după tine.
epitaf de George Budoi din Epitafuri (5 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf I
Aici zace Martin Elginbrodde;
Doamne, ai grijă de suflețelul meu,
Cum aș avea eu și de-al tău, de-aș fi Dumnezeu,
Iar tu ai fi Martin Elginbrodde.
epitaf de George MacDonald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Creation in Christ: Unspoken Sermons Paperback" de George MacDonald este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Epitaf unui mituitor
Aicea este adormit
Un om ce-o viață-a mituit;
Chiar Moartea, fără să clipească,
A încercat s-o mituiască.
Dar Moartea, vezi, nu s-a lăsat
Și-ndată mi l-a înhățat.
epitaf de George Budoi din Epitafuri (24 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!