Poezii despre doua distante de o frunza, pagina 2
Despre frunză
Oare frunza se gândește
când e mică și când crește,
ce rol are ea de-i verde
și de unde se hrănește?
Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald și când e rece?
Oare frunza are simțuri
și se sperie de vânturi,
știe frunza când e noapte
și de ce plouă în rate?
Știe frunza sau nu știe
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare știe
și bătrână și pustie?
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă cinică
Eu cad frunză
tu cazi frunză
el cade frunză
Ea taie frunze la câini
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Intensitate
clipele străbăteau distanțe lungi
între două propoziții fierbinți,
eu rătăceam cuvintele
între două emoții,
privirile tale căutau o intensitate
pierdută demult,
când o aură îți înconjura încă
Luna,
și fața ei nevăzută.
gândurile mele se dispersau în neant,
se agățau disperat de o pendulă
în spațiu,
acele de ceasornic îmi cenzurau
secundele
și-așa efemere,
te căutam pe o hartă imaginară
în inima unui deșert,
într-un crepuscul,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu sunt hoinara cea repudiată de toți copacii
nicio frunză nu mă dorește și niciun
cuc nu-și abandonează ouăle în palmele mele
Doamne la picioarele Tale ard
două candele între ele două vrăbii fac dragoste
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!
Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinți vitregi
Frunză verde de ce vrei
La copii așa țin ei
Cu ține lupul la miei
Frunză verde de hiadă
Îs de ăia puși pe sfadă
Aruncă copii în stradă
Frunză verde de sadea
Le place numai să bea
Și să facă viața grea
Frunză verde de ce poți
Se remarcă dintre toți
Așa mari tâlhari și hoți
Frunză verde tărăboi
Așa țin și ei la noi
Cum ține lupul la oi.
poezie de David Boia (25 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt frunză
o frunză stingheră
în palmă îmi cade
căderea ei mută mă doare mă
roade
pătrunde în carne să-mi
ardă de-a valma
și mâna-ncleștată
și ochiul și
palma
iar moartea pornește
să-mi cate ocol
mi-adulmecă
trupul nevolnic și
gol
sunt una cu frunza
ce-n palmă o strâng
sunt una cu frunza
[...] Citește tot
poezie de Sorin Olariu
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dormeau
pe o frunză două stele
încă două stele
cărțile de poezie stăteau
pe o etajeră lângă soldatul
de
plumb al copilăriei noastre
ochelarii îl priveau pe superman
pe atunci nu era erou
ambalai mașina chinezească
toată ziua până la bacalaureat
dormeau două pisici
de
pluș adevărate
care nu mâncau pește
sau lapte din vasele jucărie
autorizate
de
autoritățile comuniste
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză de toamnă
Toamna, un tablou arămiu
Când fiecare frunză căzută
Se pierde definitiv în pustiu
Cu tot cu povestea avută.
Toamna, un trist recital
La care o frunză suspină.
Când după ultimul ei bal
Dispare în a nopții surdină.
Toamna, expoziție de pictură
În care minunata frunză
Destinul nemilos îl îndură
Să se transforme într-o muză.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza verde
Frunză verde, știu să cânt
Mamei mele pe pământ,
Mi-a dat viață și mă crește,
Mă-ngrijește, mă iubește.
Frunză verde, cântul meu
Vine de la Dumnezeu,
Zâmbet cald, iubire mare,
Mama pentru mine are.
și iar verde, crudă frunză,
Ieri am prins o buburuză,
I-am cântat și-a zburat lent
Mărțișor pe-al mamei piept!
poezie pentru copii de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!