Poezii despre descifra, pagina 2
Înainte de a descifra geometria destinului
te-aș întreba doamne despre prima zi
de ce a trebuit să faci mai întâi lumină
probabil că întunericul era deja
și cuvântul doamne
poate că înaintea lui a fost un gând
că lumea ta nu e făcută din versuri scrise în vis
sau poate că ești un poet și visezi infinit
și eu ce caut în visul tău și de ce pot să mă-ntreb asta
ori sunt doar un fel de răzvrătit pe scenariul acesta tâmpit
cu nașteri și moarte cu durere și chin
înainte de orice alt răspuns însă
chiar dacă ego-ul meu oricum nu ar putea pricepe
aș vrea să știu de ce nu ai făcut numai duminici
în care să te slăvim mereu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și acum mă tem...
Și acum mă tem că aura strălucitoare
a poeziei din jurul tău
este o misterioasă anvelopă cu totul imaginară
care de fapt nu prea am crezut să existe
și de aceea m-am temut că nu o voi putea descifra niciodată,
fiindcă nu are încă un alfabet potrivit să o descrie.
Doar amplificările secrete din sufletul meu
mi-au dezvelit, pentru o fericită frântură de clipă,
tainele armoniilor tale angelice pulsând uneori în exterior
fără să știi,
dar care repede își dizolvă în eter cele trei dimensiuni
pentru a deveni abia mai târziu vizibile mie,
chiar foarte vizibile,
dar numai în amintirile mele duioase despre tine,
aproape palpabile, dar totuși târzii,
poate prea târzii...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sunt aproape de sufletul tau,
La bine si la rau,
cu devotament si cu drag
Sunt tot mai aproape de izvor
De magia cunoasterii in alb
Sunt cunoscuta, atent decisa
Sa cunosc magia luminii
In dansul pierdut al magiei
Sa fiu lumina ochilor tai
Sunt atenta la tot ce e in jur
Observ cuvintele, magia, minunata
Atingere a lor, pe cuvantul zbor.
. il transpun in adiere
Recunosc toate aceste momente
Stiu ca impreuna putem face minuni
Stiu ca putem atinge acele lucruri
Pana ce zorii diminetii vor rasari
Pana ce inimile noastre se vor uni
Pana ce frunzele aramii vor cadea
Pentru a se asterne intr-un covor al dragostei netarmurite
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
(Pseudo)oglinzi
locul unde niciodată amintirile
nu sunt lăsate să apară
un fel de talpă strivește
dreptul elementar
de a intra în memorie
mână de femeie cu brățară și copac
mersul ei printr-un poem cu micsandre și palmieri
în țipăt de păsări stranii apariții endemice
într-o lume heavy-rotation
fără prea multe scrupule
mormintele țin oameni vii
strigoi împotriva propriei decizii
liniștea lor desființată
în desfrâul frenetic de afară
se înserează de aprilie
cireșii își poartă durerea în jos
fructe grele-însângerate așteptând
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
O să rămâi în mine și după ce-o să pleci,
La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare,
O insulă ciudată cu drumuri și poteci
Ce nu duc nicăirea sărmana mea plimbare.
O să rămâi în mine și când vei încerca
Să intri în pădure și să te pierzi într-însa.
Vezi! Urma ta săpată e în visarea mea
Și pot, oricând îmi place, să umblu după dânsa.
Și te-aș găsi chiar dacă n-ai vrea să te găsesc,
Și te-aș afla oriunde te-ai ghemui hoțește.
Visarea mea e ca un condur împărătesc
Ce numai la piciorul tău zvelt se potrivește.
O să rămâi în mine și după ce-o să zbori
Din inima mea neagră, ca un canar din cușcă.
Tristețea mea ciudată te va ochi și-n nori;
Tristețea mea țintește mai bine ca o pușcă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să învățam iubirea
pentru început lasă-ți ochii să plutească liber pe apele întrebărilor
șterge orice urmă de îndoială și îmbracă-te în lumină
lumina are nevoie de lumină pentru confirmare
lasă buzele să-și caute locul într-o rugăciune mută, susurată
și buzele vor învăța sărutul umezindu-se ușor
preluând controlul întregului fior
mâinile tale vor cădea secerate și doar degetele vor descifra
notă cu notă serenada nopților cu lună
într-un freamăt prelung
trupul va învăța rigoarea arcului vibrând la orice atingere
și dogoarea soarelui se va rușina văzându-ți ardoarea
iar punctul de curgere va fi scris în fiecare celulă
nu. iubirea nu intră în nici un manual.
și nici patul lui Procust nu o încape
și mai ales... iubirea se trăiește nu se învață
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fundamentali în puncte cardinale
Eu mă ridic în tine peste noapte,
Tu aduci culori fără măsură,
Iubita mea de verde, între toate,
Îmi arzi de veghe în lumea asta sură.
Și vin, și plec, și caut cuvântul care
Arată un semn, un cod sau chiar o hieroglifă,
Măsurând torențial indescifrabila chemare,
Din îmbrățișarea ta, e sigur, am sămi fac o grefă!
Și nui așa, vom descifra simboluri
Feriți de semne convenționale,
Pe viață acoperiți de încă zece veacuri
Și fundamentali în puncte cardinale.
Vom fi o unitate de măsură,
O literă sau o monedă veche,
Distanța dintre poftă și aventură,
Organ identic cu sufletul pereche.
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amarul meu e mai amar...
Mi-ai furat un rai din palmă, ce-l aveam la o răscruce-
Erau drumuri spre Golgote și știam unde mă duce
Pasu-mpleticit de vină, printre pietre-nsângerate.
Ia și tu păcatul Evei și așază-ți-l în spate!
Nu privi la talpa goală ce se-mpiedică-n furtună,
Lângă spectatori de ceară, ce poemele-mi adună,
Să le-arunce-n guri flămânde, ca de foame să le treacă,
Fă-te scut, oprește hoarda de nebuni și te apleacă!
Și ridică-mi de sub piatră-ngenuncherile funeste!
Le găsești în colbul străzii, pe frânturi de palimpseste.
Sunt silabe-amestecate într-o ordine subtilă.
Codul învierii mele e-n îngălbenita filă.
Ți l-oi descifra, când noaptea va deschide ochii lunii
Și-or țipa sub evantaie, de dorință toți păunii.
Doar în raiul palmei mele, ce-i acum la tine-n brațe,
Să fim orbi și surzi la toate și iubirea să ne-nhațe.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Straturi
Am parcurs multe vieți,
unele fiind ale mele
și nu mai sunt cine am fost,
deși câteva principii ale stării de fi
au rămas aceleași, iar eu încă mai lupt
să nu mă rătăcesc.
Când privesc înapoi,
căci sunt osândit să privesc,
pentru a strânge puterea
necesară continuării călătoriei,
văd reperele înșirându-se
în apusul orizontului
și focuri mocnite urmând drumul
de-a lungul taberelor de campare
peste care îngerii gunoaielor
dau rotocoale bătând greoi din aripi.
Oh, eu însumi am întemeiat o famile
din sentimentele mele cele mai profunde,
[...] Citește tot
poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vom vesti îndurările Tale
Pretutindeni vom vesti îndurările Tale
Cum din mocirla păcatului ne-ai luat la Tine
Să vedem frumuseți în milioane de petale,
Să cunoaștem împliniri și fericiri depline.
Oriunde ne-am afla, cu convingere, vom spune
Cum ai descins din Slava splendorilor eterne
Să ne deschizi ochii spre lumea ce nu apune,
Să cunoaștem care-i liniștea păcii interne.
Vom proclama adevărurile Tale nemuritoare
Să știe mulți cine-n Univers stăpânește
Căci destul au servit din entități pieritoare,
Destul au fost argați la cel ce lovește.
Mai nobilă misiune pe planetă nu există
Să fim mesagerii unui Dumnezeu milostiv,
Să declarăm cum starea noastră, odată, tristă
E-nveșmântată azi în straiul din mediul festiv.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!