Epigrame despre curma, pagina 2
Suta de ani și Apocalipsa
Cu teamă lumea-n cer privește
Pedeapsa care totul curmă;
La noi nu prea se potrivește
Suntem deja cu-o sută-n urmă!
epigramă de Viorica Găinariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui George Lesnea
S-ascult pe Lesnea-n epigramă
N-ar fi, în fond, grozavă dramă;
Durerea-i alta și mă curmă:
Îmi cere și să râd la urmă!
epigramă de George Vasilescu din Palatul de Justiție (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politică păguboasă
Cu vârsta, minții - spun și n-am rețineri -
Sclipirea și iuțeala i se curmă,
Și-atunci, de ce se cere celor tineri
Să aibă, musai, mintea... de pe urmă?
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Finiș așteptat
Nu simte răsuflarea ei de ghiață,
Și nici regret că traiul i se curmă:
Când multe fete-a sărutat în viață
Nu-i pasă de sărutul cel din urmă.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regretatului scriitor Ion Adam care mi se plângea într-o scrisoare că unii critici i-au contestat fondul și alții forma
Adame, biblicul tău nume
Orice discuție o curmă:
Ca om, ești cel dintâi din lume,
Ca scriitor, ești cel din urmă!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!