Poezii despre crudul adevar, pagina 2
Început
La început, omul a fost pământ
şi Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui,
şi s-a făcut adevăr,
înţelepciune,
libertate,
iubire,
toate acestea pe un colţ de rai numit Pământ.
poezie de Camelia Opriţa din WordPress.com ( Viaţa e un timp numit libertate )
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Cupidon, ferindu-şi nudul,
A trecut pe uliţă.
Inima, mi-o poartă, crudul,
Într'un vârf de suliţă.
Chipul cui îmi vine'n minte?...
Mâna cui îmi flutură?...
Stau şi-aştept, ca mai'nainte
Sub castani, pe butură.
[...] Citeşte tot
poezie celebră de Ştefan Ciubotăraşu din "Însemnări ieşene", Anul I, nr. 23, 1 decembrie 1936, p. 436
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Voi scrie adevăr pe inimi temătoare,
Voi scrie adevăr pe lacrimi de dor,
Voi scrie pe răni şi pe durere,
Voi şterge trăirea clipelor grele.
poezie de Anamaria Ionela Munteanu din Compoziţie proprie
Adăugat de Anamaria Ionela Munteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naşterea
Păstorii se întorceau în somn pişcaţi de purici.
Îngerii n-au sunat din trâmbiţe,
Nu s-au cutremurat înălţimile,
Magii îşi iubeau pe covoare moi ţiitoarele.
Dar vitele în adevăr rumegau paie,
Maria se zbuciuma în adevăr în sânge,
Şi în vreme ce ochii lui Iosif creşteau văpaie,
Pruncul trandafiriu a prins a plânge.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar 
Sonetul 105
Nu, dragostea nu-mi e idolatrie,
Cel ce mi-e drag nu-i idol nicidecum,
La fel mi-e cântecul şi-i dat să fie
Doar unuia-nchinat, oricând, oricum!
Iubirea-i blândă azi şi mâine-i blândă
Mereu statornică-i lumina ei,
De-aceea versul cântecul şi-l cântă
Şi pune, doar pe-un singur gând, temei.
Frumos, blândeţe, adevăr – rezumă,
Frumos, blândeţe, adevăr, spun tot.
Cuvinte trei, ce timpul mi-l consumă,
Cu altele să le mai schimb nu pot.
Frumos, blândeţe, adevăr, răzleţe,
Un singur loc să-l umple or să-nveţe.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil originalul în limba engleză.Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar Călător de adevăr
Călător de adevăr,
un avatar voalat-al fiinţării
din pulberi de stea –
învăluit în azur – se rostea:
Cine – ce este Marele (Z)eu?!,
A-tot-Fiinţa ce este?...
nemuritorule Spirit:
eternul Ţie închin!,
Aici-şi-Acum –
pe pământul făgăduinţei –
în veci poemul iubirii
îşi întemeiază fiinţa Sa,
Amin!
poezie de Dumitru Găleşanu din Ante*metafizica (29 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Găleşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate adevăr, jumătate de minciună ?
Mă bucur că v-am întâlnit
Sper să abordez curând şi-această problemă
Nu, nu m-aţi deranjat deloc
Arătaţi foarte bine astăzi
Care e diferenţa între o jumătate de adevăr
Şi o jumătate de minciună?
Intenţia
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ştiam...
Dacă ştiam că ai atâta nevoie de mine,
Nu plecam niciodată în nicăieri.
Rămâneam lângă tine
Să te apăr de mâine, de azi
şi de ieri.
Dacă ştiam că prin natala nalbă,
Deghizată în floare şi salbă,
Se plimbă pisica de mare
Cea ucigătoare, ce cu nepăsare,
Pieptul lui Steve Irvin a străpuns,
Erai cel mai apărat în crudul disjuns.
Dacă ştiam...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred
Cred în cinste şi credinţă,
în adevăr, nu în minciună.
Asta e a mea voinţă
până mă transform în humă.
Adevărul despre lume,
despre cine-am fost şi sunt,
Rămâne credinţa-n mine
că raiul e pe pământ.
Credinţă, cinste, adevăr,
în noi să sălăşluiască.
Doar ele pot, într-adevăr
pe toţi să ne definească.
poezie de Dumitru Delcă (15 iulie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruntul adevăr
Suprapuse peste/în grădină măr
Ridicate peste/cruntul adevăr
Cântece de gaie/colo sus în pom
Sfârâie_n tigaie/lupul contra om...
Se-aud în surdină/mâţele torcând
Noaptea Luna plina/astăzi ca nicicând
Ce se luptă-n taină/motanii flămânzi
Păsărici in haină/aşa zişii blânzi...
Trag spre ele totul/nimic nu le scapă
Lupul pune botul/chiar intrat la apă
E-o devălmăşie/cred că chiar mai mult
Plânsuri de soţie/stau de-o parte,-ascult...
Se repetă peste/în grădină măr
Ştiu că nu mai este/pic de adevăr
Gaia cântă iară/colo sus în pom
Joi e primăvară/însă nu e om!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!