Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

cruce

Poezii despre cruce, pagina 2

Valentin David

O nouă Golgotă

M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiaţă,
În glezne, mâini, am turţuri mari de gheaţă,
Privirea ta e rece şi e goală.

Pe umăr, clipa, ca o cioară hoaţă,
Se-aşează fără urmă de sfială;
M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiaţă.

Iei cina cea de taină, senzuală,
Cu hoţul ce l-ai vrut părtaş în viaţă,
Din când în când c-o grijă criminală,
Îmi pui oţet pe buze şi pe faţă...

M-ai răstignit pe-o cruce virtuală...

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Crucea Bobotezei

CRUCEA BOBOTEZEI

Astăzi pe pământ coboară
Cruce din înaltul cer,
Cu tradiţii şi mister
În credinţă milenară.

Cruce cu Sfânta Treime
De la Tată şi Duh Sfânt
În porumbel coborât,
Cu credinţă-n timp ce vine.

Duhul Sfânt pe nor apare
Cruce zugrăvind în zori,
Cu ger aspru şi ninsori,
De-a sfinţii Agheasma Mare.

Pe Mesia să-l boteze
Sfânt Ioan a primit har.
De-al păcatului coşmar,

[...] Citeşte tot

poezie de din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Melancolia nopţii

floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce
va răspândi şi-n moarte miresme de miraj
între lumini şi umbre emoţii produce.

speranţe efemere în stele fac sondaj
destinul meu străbate o răscruce
floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce.

servesc universul ca un smerit paj
cu gânduri ce extaze-mi pot produce
deliciul bătrâneţii- fericire-n ambalaj
melancolia nopţii un luceafăr seduce.

floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce.

hipersonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alexandru Macedonski

Albaspina

Creştea un stuf de albaspină
Ce înflorea voios la soare,
Umbrind o cruce în ruină
Pe valea Grecii răpitoare!

În drum, trăsura ni s-oprise,
Ş-apropiindu-ne de cruce,
Din florile ce-mbobocise
Şi ce aveau să se usuce,

Rupsei o ramură-nflorită,
Şi cugetai, că drept în groapă,
Speranţa de om nedespărţită
Cu omu-odată nu se-ngroapă,

Că de-nsoţeşte albaspină
Pe om, şi-n moarte cu constanţă,
Emblema ei de farmec plină
Nu strigă celor vii: "Speranţă?"...

poezie celebră de din Poezii (1882)
Adăugat de Dan CostinaşSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar -13.39- 6.99 lei.
Pavel Lică

Salcâm aş vrea să fiu

Încovoiat de propria-nflorire,
E potopit salcâmul de iubire,
Când vin albine pentru-o sărutare
Şi îmbrăcate-s în comori solare,

Purtate-n noaptea stupului ce-aduce
Dulceaţa nemuririi de pe Cruce,
Cu stropi de foc, din răsărit de Soare,
Aprinşi de Cer, în câte-o lumânare!

Încovoiat sunt şi eu, de iubire,
Precum salcâmu-n zori de înflorire
Şi-aş vrea săruturi, să-nfloresc iubirea,
Ca în iubire să rodesc Psaltirea.

Dar, cum iubirea-n trup este păcatul,
Pe care-l port mereu cum mi-este datul,
Tot dat îmi este-acum să nu pot duce,
Iubirea mea de Cer, până la Cruce,

[...] Citeşte tot

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Butler Yeats

Bătrâna cruce de piatră

Un om de stat e-un om de lume,
Minte cum respiră, cum bea apă.
Un ziarist imaginează minciuni
Şi ţi le toarnă pe gât pân' ce te-ndoapă.
Mai bine stai acasă şi bea-ţi berea,
Lasă-i pe vecini la vot, să se-afle-n treabă,
A spus omul în platoşă aurie
De sub Vechea Cruce de Piatră.

Pentru că acest veac şi veacul care vine
Vor sfârşi într-o fundătură mare,
Nimeni nu va-întâlni vreun om fericit
Printre călătorii acestei vieţi amare;
Când Nebunia merge la braţ cu Eleganţa
Nimeni nu discerne care-i cine şi cine-i care.
A spus omul în platoşă aurie
De sub Vechea Cruce de Piatră.

Doar actorii cărora le lipseşte simţul muzical
Mă dezmeticesc cel mai lesne din plictis;

[...] Citeşte tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găseşti, îl poţi adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Irish Folk and Fairy Tales Hardcover" de William Butler Yeats este disponibilă pentru comandă online la 53.99 lei.
Viorel Birtu Pîrăianu

Lumina

e seară, e târziu
e tăcere, lugubră tăcere
umbra se strânge în jur
cu fiecare clipă ce piere
adun ore, triste ore, în amurg efemer
durerea în mine, o tristă haină
lumina arde în lacrimi, se duce
pe malul apei o cruce
pe margini de drum, o albă floare
mă aplec, o culeg
o pun pe cruce
lumină albă a înflorit în suflet

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu m-ai mantuit

Ca verdele de Rai mi-e inima in cantec
Cand glasul mi-l inalt spre slava Ta, Isus...
Tu vrednic esti de-a pururi marire a-Ti aduce
Caci Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus!...

Un curcubeu de lacrimi mi-e inima-n tacere.
Sunt lacrimi fericite, caci ma iubesti nespus!...
E-aducere aminte de jertfa Ta cea sfanta
Cand Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus!...

Ca floarea dupa soare mi-e inima-n asteptare
De dor de-a Ta venire, o, blandul meu Isus!...
Caci cum sa se usuce din marea-Ti indurare
Cand Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus?!...

poezie de (30 noiembrie 2010)
Adăugat de Andreea GiosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

În a sufletului arcă

Norii negura-şi descarcă
Peste-a sufletului arcă,
Unde-am strâns perechi de stele
Şi cântări de filomele,

Cum m-a sfătuit Cuvântul,
Supărat iar pe pământul
Care a uitat de Cruce
Şi spre moarte iar se duce.

Îl ascult pe Tatăl Sfântul
Când o arcă-mi fac cuvântul
Să salvez, cum El îmi spune
Tot ce creşte-n rugăciune,

Însă-a sufletului arcă
Azi şi o durere-ncarcă,
Primind pe Iisus ce-aduce,
Ca pereche-a lui... o Cruce!

poezie de din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt o cruce de vânt

Sunt o cruce de vânt cu braţe de lemn
şi văd cum ele se mişcă în valuri concentrice
mă ghemuiesc, aşa vaporoasă cum sunt, la pământ,
pe solul unui nor de furtună...
în ceea ce visez este utopie - cruce cu vise de lemn -
din când în când aşchii îmi sar din braţe
zilele s-au prins de mine cu răşină

fac plecăciuni şi descopăr reîncarnări
şi mă sprijin de nori, de amăgiri şi de ziduri crăpate
dacă aş avea voie, aş rupe transparenţa din vocea mea
şi aş da drumul cuvintelor

mă las încolăcită de un şarpe
mi l-aş strecura în mine dacă aş fi om
îi dau voie, fiindcă mă uit în interiorul meu şi văd abur
ne înţelegem tacit - singurătatea e doar un drum spre analiză

insomnia rece mă amorţeşte - iederă uscată
dar mă trezesc cititorii în stele

[...] Citeşte tot

poezie de
Adăugat de Eliana SerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook