Poezii despre corabie, pagina 2
În locul străzii a venit oceanul la fereastră
A venit oceanul la fereastră
și ce furtună a fost toată noaptea!
Dimineața
geamul care murise alături de mine
era acoperit
cu-o pânză de corabie albă.
poezie de Dumitru Ichim din Nelogoditele tăceri (2013)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ocean, poezii despre noapte, poezii despre marină, poezii despre dimineață sau poezii despre alb
Eu nu mai
văd calea din cauza exaltării
sufletul plutește alături de inimă
dincolo de nori întâlnesc
țărmurile buzelor tale
ochii se afundă în veșnicii
mă simt o corabie părăsită în larg
surâsul tău este o poveste de a
mor de fericire și nu primesc
îmbrățișările sub clar de lună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre moarte, poezii despre inimă sau poezii despre fericire
* * *
Cântul huhurezului înjunghie noaptea.
În oaza cu ape șoptite
m-așteaptă ultima amantă a verii.
"Aceasta e ultima corabie.
Urcă, iubite, spre alt țărm de pace să mergem!
Stelele, călăuze,
privi-vom la ele în apele oceanului celest,
cum altă dată îți priveai destinul
în dârele lăsate de zațul cafelei"
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre vară, poezii despre stele, poezii despre pace, poezii despre oaze, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ecoul alb
Pluteam pe o corabie albă-ntr-o seară,
aripi de păsări îmi coseau privirea,
veneam și plecam în neuitare,
plângeam și strigam să mă audă pământul.
Gând de mistuire am trimis adâncului,
dar ecoul nu s-a întors.
Am căzut sub pescărușii albi,
sfârșit sub înveliș de ape,
pe rugul nerostirii.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre seară, poezii despre păsări, poezii despre gânduri, poezii despre aripi sau poezii despre Pământ
Barocă
mai ții minte
o iubire echivocă
pe-o corabie barocă
și-un adio abisal?
mai ții minte
țipătul de cormoran
de plecare pe ocean
și-un atlant purtat de val?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii
O corabie în flăcări
De pe nava incendiată,
Nemaiputând fi salvată
De flăcări decât prin scufundare,
Au sărit câțiva corăbieri care,
Apropiindu-se de navele dușmane,
Au fost împușcați de îndată;
Au pierit toți, unii arși de jarul fierbinte ca lava,
Iar alții s-au dus pe fundul mării-împreună cu nava.
poezie de John Donne, 1572-1631, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre incendii sau poezii despre foc
Ieșirea din corabie
Potopul a venit deodată,
Neașteptat, dar mult vestit.
În ziua-aceea păcătoșii,
Târziu, în valuri, s-au căit.
Din milioanele de oameni,
Opt suflete au fost salvate
Printr-o credință umilită
Ce zilnic i-a condus la fapte.
Peste oceanul nesfârșit
Care-nghițise munți și case,
Numai ei singuri au plutit,
Purtați pe aripi luminoase.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți sau poezii despre lumină
Navă la orizont!
În vis, eram o corabie navigând necontenit pe necuprinsa mare,
Intrând și părăsind port după port, o siluetă nomadă-n geana zării,
Salutând marinarii, abia-întâlniți sau doar în trecere, talazului călării:
"Vânt din pupa!" le strigam, cu vocea sau sirena, sau orice-altă urare
De bună tovărășie și noroc, binecuvântându-i pe toți și pe fiecare.
poezie celebră de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre urări sau poezii despre noroc
Naufragiu
Mi-e sufletul titanic în derivă
Ce și-a uitat pe țărmul amintirii
Speranța ca măsură preventivă
De vină sunt oceanele iubirii.
Ți-e sufletul corabie ce poartă
Speranța necesară-n largul mării
La cârma sa e cea mai crudă soartă
De vină sunt oceanele uitării.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre vinovăție, poezii despre superlative sau poezii despre amintiri
"Mica sirenă"
Știi, eu sunt "mica sirenă" care privește la mal,
La prințul, ce pleacă la alta, în corabia dusă de val.
De-i toamnă sau primăvară, iubirea-mi va fi la fel,
Un fel de corabie rară, de rău, ocrotindu-l pe el.
Furtuna, de va vrea să vie, cu griji mari să-l cuprindă,
Voi ști să-i îmblânzesc unda, cu inima mea, tremurândă.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, citate de Ioana Voicilă Dobre despre toamnă, poezii despre primăvară, citate de Ioana Voicilă Dobre despre primăvară sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre inimă