Toate rezultatele despre cochilie, pagina 2
Persoana este o cochilie care te întemnițează. Sparge cochilia.
citat din Nisargadatta Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar cuvintele pe care reușești să le scoți din cochilie, devin perle.
aforism de Marta Ioan din Antologia Festivalului International al Aforismului Ediția a V-a, Tecuci 2021 România (2021)
Adăugat de Marta Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ce zi te duse la altare
Să juri credință pe vecie,
Și îți turnă pe rană sare,
Și te închise-n cochilie?
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezechilibru între specii - unii se mulțumesc cu o cochilie, altora nu le ajunge întreaga planetă.
aforism de Gabriel Petru Băețan din Estetica decadenței
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că actoria m-a ajutat să ies din cochilie, pentru că atunci când interpretez un personaj, nu pot fi conștientă de sine.
citat din Joan Cusack
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văd o cochilie spartă și îmi amintesc de nevoie de libertate. Vedeți, lucrurile sparte au întotdeauna o poveste, nu-i așa?
citat din Sara Pennypacker
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine ar fi ca bărbații să aibă cochilie, ca melcii, ca atunci când sunt încornorați să aibă unde să-și ascundă coarnele!...
aforism de George Budoi din Dicționarul încornoraților (2002)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroși a primăvară. Ecoul șoaptelor proaspete răsună surd dintr-un colț de suflet hoinar. Ai glasul țărmului mării ascuns într-o cochilie veche. Mi-ai strecurat dor în gânduri și îmi pierd adesea privirea în oglinda inimii tale, într-un joc al misterelor.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
vor găti
Cuvintele sunt moi în după-amiaza aceasta
și gesturile
mă las lent în genunchi, dacă m-aș ridica
tulbur arama
iată, ating cu fruntea brâul unduind între orizont
și pervazul ferestrei furișându-se înăuntru
mă va găsi înserarea la pândă
aștept parfumul misterios al nopții
cuvintele vor căpăta consistență
îmi vor găti emoția unui nou mesaj
ce vi-l ține deocamdată ca-ntr-o cochilie
inima mea
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între dragoste și sursă
Între dragoste și cu ceea ce se hrănește
există o sursă bogată
ce rămâne întotdeauna tainică.
Împlinirea ei capătă o nouă substanță
sporește odată cu dorința.
Nimic nu trebuie să ne sperie
mai mult decât sentimentele prefăcute
cu cenușa ascunsă.
Dragostea este mai mult decât o pot spune,
ea nu se exprimă, se trăiește în ea
ca melcul în cochilie
lăsând după el o dâră lucioasă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!