Poezii despre citate de mihail sadoveanu, pagina 2
Iartă-mă
Iartă-mă, te rog, tu, Cea-care-zâmbești.
Știu că-mi atârnă iertarea
În cornițele zâmbetului tău.
Tu, Dulce-împlinită, iartă-mă.
Iertarea mea e-n boiul tău de farmec,
În ondularea mijlocului tău subțire,
În grația cu care te miști,
O, mlădios punct de-ntrebare.
Iartă-mă pentru suferințele mele,
Iartă-mă că-mi ești prea dragă,
Că mor când te duci
Și-nviu când apari.
Iartă-mă, Domniță-a-inimii-mele!
Cuprinde-mă de după grumaz,
Apleacă-ți spre mine
Fața de soare, gene de ceață.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Sadoveanu din Daim (22 martie 1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
destul de tare zic eu Mihail Sadoveanu scrie poezii si povetiri foarte frumoase dupa mine doamna mea mia spus foarte [...] | Citește tot comentariul
Alergând necontenit
După laurii dreptății,
Te trezești înzăpezit
De viscolul judecății. Maria Filipoiu / citate despre dreptate
catren de Maria Filipoiu din citate despre dreptate (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel care ține în mână
Constituția puterii,
Nu poate să pună frână
În patima coruperii. Maria Filipoiu / citate despre dreptate
catren de Maria Filipoiu din Despre dreptate (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța soarelui
lui Mihail Sadoveanu
Răsar,
Mă-nalț,
Cobor
Și-apoi dispar,
Și-apusul meu e totuși răsărit...
Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -
Portret unic și veșnic, expus în infinit.
Cu magica-mi baghetă uriașe -
Stăpâna hotărârilor eterne -
Deștept măturătorii albelor orașe
Și-adorm întârziații negrelor taverne...
Dau fluviilor grații de reptile,
Dau mărilor priviri fosforescente,
Iar munților din zare, aspecte de gorile,
Și brazilor, pe coaste, poziții indecente.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adeseori sunt încurcate
Cărări în labirintul vieții,
De cei ce nu iubesc dreptate
Ci coșmarurile tristeții. Maria Filipoiu / citate despre dreptate
catren de Maria Filipoiu din citate despre dreptate (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cel năpăstuit vede
Raza în steaua dreptății,
Spiritul pe veci se pierde
Pe calea eternității. Maria Filipoiu / citate despre dreptate
catren de Maria Filipoiu din Cotate despre dreptate (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada bețivilor
M-au îmbătat bețivii, m-au îmbătat și pace!
Și n-am doar ce le face!
Și mă trezesc buimac, privind cum alții beu.
Ah! Numai ei să beie? De ce? Să beu și eu!
Mai trag o sârbă bună, mai beu și mă trezesc
Că singurel vorbesc:
,, O, soartă schimbătoare, ce râzi de omenire!
Nebun cel ce se-ncrede în tine peste fire,
Nebun cel ce bea apă, când vinu-i așa bun
Nebun e cel ce doarme, de mii de ori nebun.
Ah! Beat îs, Doamne sfinte! Voiesc să mă mai dreg
Și iau o cană plină, vorbesc și nu-nțeleg.
În jurul meu cu silă privirea mi-o cobor,
Sărmane autor!
Când zorii albi de ziuă odaia luminează,
De-abia câțiva-n picioare mai sunt și meditează.
Tablou-i tare jalnic, odaia e murdară,
Podeaua ințesată de hârburi de pahară,
Și toate sunt stricate, stricați cu toții sunt,
Căci n-a mai fost orgie mai mare pe pământ!"
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea este un prieten loial,
nu trădează și nici nu contrazice.
Îți poartă viața pe-al timpului val,
cu vise prozaice și lirice.
Maria Filipoiu (Catrene - citate/ despre cărți)
catren de Maria Filipoiu din Catrene - citate/ despre cărți (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu te știe nimeni că ți-a fost sau ți-e bine,
Că îți poartă dușmănie și o vei duce greu!
Sunt caractere care nu au niciun Dumnezeu,
Nici frică de păcate în sufletul din sine.
Maria Filipoiu / citate despre caracter
catren de Maria Filipoiu din Despre caracter (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertare din nou vreau să-ți cer
Iertare din nou vreau să-ți cer
Într-un stil cu mult mai subțire,
Cu ochii și mîna spre cer
Și cu intonări de psaltire.
O, tu, frumoaso, de care-mi atîrnă
Viața-și care-mi alungi
Din cale pe palida cîrnă,
Numai c-o rază din genele-ți lungi,
Iartă-mă că plouă și-i ceață,
Că oamenii-s răi, că pînea nu-i bună,
Că nu se găsește nimica în piață,
Că, noaptea, nu-i lună.
Iartă-mă, scumpo, că te ador și
Acum și pururi, cu suflet curat,
Iartă-mă că apraope în fiece zi
Quod tentabam dicere versus erat.
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Sadoveanu din Daim (1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!