Poezii despre cind esti bolnav, pagina 2
Fii bun
Fii bun în fiecare zi
Atîta timp cît pe pămînt tu vei trăi
Fii bun în fiecare clipă
Chiar dacă simți că nu vei reuși
Fii bun cu cel ce te stimeaza
Învață să-l respecți și tu pe el
Fii bun cu cel ce încurajeaza
Și tu mereu să faci la fel
Fii bun cînd soarele răsare
Învață mereu să zîmbești
Fii bun cînd rău te doboară
Învață ca să poți să te ridici
Fii bun cu toți și fiecare
Prieteni buni încearcă să ții faci
Fii bun cînd norocul îți surîde
Și nu uita de oamenii cei dragi
[...] Citește tot
poezie de Serghei Țurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antidotul luminii
Și rămășițele luminii
fac umbre pe pămînt.
Le sudează la un capăt de corpuri,
le lasă tîrîte de ele...
Daca se surpă corpul
se surpă și umbra.
Te poți desprinde de ea
cînd te înalți,
deși ați fost frați siamezi odată.
Ea rămîne o pată perfectă a formelor tale
ce-ți poartă îndepărtarea
pe pămînt.
Știi cînd ne vom vedea
umbrele pe cer
de aici... de jos?
Numai atunci cînd pe pămînt
vor încolți raze...
poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia boala mea a ta a lui a ei
Popor bolnav de Eminescu
țară bolnavă de poezie
când nașterea ce firescu
înseamnă moarte să fie
Țară bolnavă de poezie
pământ bolnav de cer
apți cu toții de pustie
viață de poet stingher
Pământ bolnav de cer
la naștere ce nefirescu
vers de aur vers de fier
popor bolnav de Eminescu
Țară bolnavă de poezie
Luceafăr dor în pribegie
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (13 iunie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi spuse
îmi spuse: « Nu poți să știi cînd vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi cînd te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Și dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfîrșit, cînd
cei ce rămîn în urma ta l-aud... »
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Esti
Ești - mereu același
nu evadezi
din preajma umbrei
și o urmezi
urmîndu-te
... iar cînd rostești
simți - cum devii
în nimic - cheagul
a-toate-crescător
... un sîmbure
de născare-ncins
și care crește
și crapă
și se golește
de gol
... ești același - dar
[...] Citește tot
poezie de Adrian Iscru
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către Titu...
Si acum, Titu, aș vrea sà-ți vorbesc tăcînd cîteva vorbe despre tăcere.
Adevărata tăcere nu este aceea cînd se întrerupe muzica sau cînd se rupe în două zgomotul.
Adevărata tăcere este numai acea tăcere cînd ti se întîmplă, dacă ți se întîmplă,
să asculți sufletul tău îndrăgostit de altcineva decît de tine însuti.
Ce măretie!
Ce justificare a dreptului de a exista!
Acum, tac.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul mi-i bolnav de tine
De ce taci, de ce nu taci,
Suflet răsfirat prin stele
Și prin gândurile mele
Cum zoreaua-i pe araci?
Floare ești, orice vei spune
Cu blândețe de povești,
Urci în valuri îngerești
Să strecori vorbele bune,
La limanuri de durere
Unde bătrânețea-i goală,
Golul tău e-un fel de boală,
Boala de multă plăcere...
De ce taci sau nu auzi
Cum trec stelele în fum,
Tu ești clipa mea din drum
Ce de dragoste-o acuzi?
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Scurtă baladă
Numai fereastra ta nu se stinge, nu.
Singură sus, lângă cer, orbitoare,
ca un ochi mă fixează când trec
bolnav de vini imaginare.
Numai arborii tăi nu-și pierd în iarnă
frunzele verzi, pieritoare,
când trec cu ninsoarea sub ei
bolnav de vini imaginare.
Nici câinele tău schelălăind printre mașini,
cel cu patru picioare,
nici el nu mă latră când trec
bolnav de vini imaginare.
Nici faptul că exist și tu o știi
nici faptul că sunt, nu te doare,
când invizibil mă agăț de cuvinte
bolnav de vini imaginare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halucinație intenționată
Spuneți-mi cînd, spuneți-mi cînd
O să ne scoatem ochii din pantofi?
Ne-au intrat pe cînd manifestam cîntînd
Ca niște pietre ude, ca niște cartofi.
Ochii sînt ai morților foarte tineri
Și circula sub asfalt ca niste ganglioni.
Am mai găsit vreo doi într-o vineri
Și i-am ascuns în buzunarul de la pantaloni.
Ochii - dacă nu-i descoperim la vreme -
Lunecă iremediabil spre fundul pămîntului.
În drum, scot uneori o fîntînă cu blesteme
Pe la răscruci de drumuri, sub furculița vîntului.
Călcăm în fiecare zi pe mormane de pupile,
Pe sticla frageda, pe apă gelatinoasă.
Niciodată n-au alergat pe maidane atîtea bile!
Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Filozofie irlandeză
Sunt doar două lucruri care te pot îngrijora:
ori ești sănătos, ori ești bolnav.
Dacă ești sănătos,
n-ai de ce fi îngrijorat.
Dacă ești bolnav,
sunt două lucruri care te pot îngrijora:
ori te faci bine, ori mori.
Dacă te faci bine,
n-ai de ce fi îngrijorat.
Dacă mori,
sunt două lucruri care te pot îngrijora:
ori vei merge în Rai, ori vei merge în Iad.
Dacă vei merge în Rai,
n-ai de ce fi îngrijorat.
Dacă vei merge în Iad,
vei fi atât de ocupat dând mâna
cu prietenii tăi
încât nu vei avea timp să fii îngrijorat!!
AȘA CĂ N-AI DE CE FI ÎNGRIJORAT.
poezie de autor necunoscut/anonim (Irlanda), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!