Toate rezultatele despre cimitir, pagina 2
Totul e mut...
Afară... timp necunoscut
În cimitir totul e mut,
Azi nu te-am mai recunoscut
Totul e mut...
Și sufletul îmi este trist,
Iar cimitirul e închis
Nu e la fel ca-n paradis
Totul e trist...
Afară șuieră un vânt
În cimitir coroane plâng,
Tu îmi mai spui doar un cuvânt
Totul e-n vânt...
Amorul devenise mut
În cimitir totu-i urât,
Zarea-i un necunoscut
Totul e mut...
poezie de Alexandra Iulia Nyebela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitir, loc de odihnă și liniște... liniște de cimitir...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
UN CORB ÎN CIMITIR - O PASĂRE SINISTRĂ-Rubaiat
Un corb în cimitir - o pasăre sinistră,
În vârf de plop scruta printr-o fereastră
De cer senin, iscată-n nori din care plouă
Atâtea lacrimi să umplu o canistră.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unora
Și-n cimitir sunt flori, sunt flori în șir,
Comori de forme mândre și culori -
Dar țintirimul nu miroase-a flori,
Ci florile din el a cimitir...
epigramă de Constantin Râuleț din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În cimitir
În cimitir doar deșteptarea
Este mai grea. Încolo... trai!
Prieteni vin și-ți udă floarea
Crescînd pe gura ta de rai.
E-o desfătare geometria
De cruci. Și toate au un nume.
Și e perfecta simetria:
Sus... lume; jos... o altă lume.
Mai bună care-o fi? Fiori
Te trec în clipele mai rele:
Da, cel mai bine e cînd mori
Și în nici una dintre ele.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar PE NIMENI NU JELI CU PLÂNSUL PE MORMÂNTE-N CIMITIR
Pe nimeni nu jeli cu plânsul pe morminte-n cimitir
Că asta roua stă s-o facă umezind al ierbii fir
În nopțile de vară, iar vânturile-n anotimpuri reci,
Dar tu te roagă mult când treci și să le pui un trandafir.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitir
La câte morminte sunt în mine
Nu evadez din mreja lor.
Cine mă regăsește mă îmbie
Să gust din sfânta tămâie
Și fundament de biserică, să torn
Iar eu, copil, ce-mi plâng joaca
Din tot ce-i viu și e neviu
Eu cunosc, eu simt arta
Să fug cu apa prin pustiu.
Poate că altădată, din iubire
Aș face cimitir de cimitire...
poezie de Cristina Vrâncean (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Cristina Vrâncean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflecții
Privesc la voi,
simple cruci
și totuși atât de diferite!
Crucea de marmură
înconjurată cu gărduleț de fier,
crucea de lemn, neîngrădită.
La cimitir, ca în viață:
avuția îngrădită de conveniențe,
simplitatea, frumusețea, libere ca pasărea...
La cimitir odihnește, în viață trudește!
Și toate astea pe același pământ
și sub același soare...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am avut în copilărie o grădină lângă cimitir și groparul îmi era prieten. Era un tip vesel, se bucura când deshuma morții și juca fotbal cu craniile... Sunt sigur că primii mei ani lângă cimitir au avut un efect în subconștientul meu. Această relație cu moartea m-a influențat fără îndoială... În tinerețe mă gândeam în fiecare clipă la moarte. Era o obsesie chiar atunci când mâncam. Întreaga mea viață a stat sub semnul morții.
Emil Cioran în Convorbiri cu Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Cimitir la purtător (declarația unui gurmand)
De stau cuminte și socot,
Câți miei, câți porci și cam câți boi,
În viață am mâncat, puhoi,
Din cap, "pomana" lor nu-mi scot
Să îmi explic firesc nu pot,
Unde-au intrat, n-au fost vreo doi,
Ci turme-ntregi, cu tărăboi,
Ca-ntr-un seif de mafiot,
Cum încăput-au, în ce feluri,
În mine, multele șepteluri?
Mereu flămând și teleleu,
Să dovedesc sunt azi pe cale
Că-s eu și cu stomacul meu,
Un cimitir de animale.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!