carat

* * *

Între degetele mele nici piatra nu prinde viaţă
fiindcă iau zilele uscate de pe aţă
şi te sărut pe creştetul capului
când nimeni nu bate la uşa
sacului cărat în spate
de lacrimile noastre
ce ne duc
tot ne duc...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamnele zdrelite

Toamna mi-a cărat în cârcă verile înspre apus,
Că sunt multe sau puţine... să decidă Cel de sus;
Prin înnegurarea zilei şi prin nopţi prelungi şi oarbe,
Şi le-ascunde în rugină şi din energii le soarbe.

Uite că le-a vlăguit! Resemnate în paloare,
Azi mă caută cu patos, doar să-mi dea niscai culoare,
Însă m-au pierdut prin frunze, brume şi vârtejuri fade,
Ce mă învelesc în toamne şi-mi plâng ochii în cascade.

Mă debarasez de frunze ce-mi acoperă din chip,
Şi văd numai zile reci, nu mă sperii şi nu ţip,
Le ador ca pe copiii ce-ar fi vrut să le fiu mamă,
Da mă cert că am doar unul şi-aş putea să scriu o dramă...

Toamna mi-a cărat hoţeşte sufletul ce-i ciopârţit,
Nu s-a mai întors fărâme... o fi singur şi sluţit,

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârâit de urlet

împarte corpul
multor tentacule
şi când acesta
va fi neputincios
cărat de suflet
vei zări în jurul tău un abis
cu dorul pentru ce-i
ce te-au dorit pentru a lui cântec
nu pentru al cărnii
sfârâit de urlet

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să trăieşti frumos şi glorios fără oamenii care nu te-au iubit după ce pe drumurile vieţii te-au întâlnit, care nu te-au valorificat, nu te-au apreciat, care te-au subestimat, cărora de tine nu le-a păsat când în bogăţii, faimă şi funcţii înalte s-au scăldat; spre deosebire de tine, ei au plăţi karmice de achitat şi poveri sufleteşti de cărat!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănile trecutului...

Port în spate
două răni
nevinovate
provocate
de cărat...
Separat,
pe omoplaţi
răni, scuzaţi
de-ndrăgostit
şi de cât mult
m-am iubit
ca adult...
provocate de-o femeie
melopee
ce se-agaţă,
te răsfaţă,
te provoacă
-spune ea, cică
în joacă-
până când

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sistematizare

S-a furat un munte
era aici aseară
locul l-aţi arat
şi-aţi pus secară

l-aţi furat
cu păduri şi ciobani
n-au mai rămas decât
trei bolovani

bandiţi tâlhari borfaşi mişei
vă bateţi joc de munţii mei
sigur l-aţi cărat în valea mută
să-l vindeţi pe valută

la noapte
îl veţi zidi înapoi
cu cetină mesteceni şi oi
vulturi şi zăpadă pe frunte

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 4

De ce-ai cărat, risipitoare undă,
O moştenire-a frumuseţii-n spate?
Când a naturii lege se afundă
În inimi dezgolite şi curate:
De ce-abuzezi, zgârcenie nebună,
De bogaţia ce n-ai dat-o încă?
De ce, zaraf netrebnic, cânţi în strună
Esenţelor ce-n moarte se aruncă?
Purta-vei singur sufletul şi fala
Şi-ţi vei minţi încântătorul sine:
Atunci când firea-ţi va chema răceala
Cum vei răspunde... dur sau cu ruşine?
Cu tine, frumuseţea-ţi, îngropată
Să fie-ar trebui ca niciodată.

sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de toamnă

Că toamna a sosit în ţară
Cu ale sale bogăţii,
Se simte-n strugurii din vii
Ori în pălinca din cămară.

Se vede-n frunze ruginii
Ce au cărat un an povară,
Că toamna a sosit în ţară
Cu ale sale bogăţii.

Şi-n parcul verde-odinioară,
În care tâmple argintii
Aşteaptă foştii lor copii
Să se întoarcă iar la vară,

Că toamna a sosit în ţară.

rondel de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solemn

Toate hârtiile mele
Le-am cărat cu braţul
Pe un câmp mare,
Le-am semănat solemn
Şi le-am arat adânc
Cu plugul.

Să văd ce-o să răsară
Din gândurile acestea,
Din bucurii, din tristeţe, din fericire,
Iarna, primăvara, vara şi toamna.

Acum mă plimb
Pe câmpul negru
Cu mâinile la spate,
Mai neliniştit cu fiecare zi.

Nu se poate totuşi
Nici o literă să nu fi fost bună!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parângul

bun de iubit! – i-a
pus eticheta în frunte
i-a scos repede inima cu
o mişcare respiratorie
l-a aerisit, l-a
pus la vedere-n vitrina
cu
trofee criogenate, s-a
cărat la schi (?!) în Parâng – el
a mai îndurat şi alte
sunete stranii în iarna aceea:
căţelul... canarul... capibara...
şi pisicile vagabond leşinate... aproape
singure-acasă
animăluţele şi vitrina cu el
cu alţii ca el
cu
picioarele ei de sticlă
alergând absolut transparentă la che
marea tavanului spectator

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!