Toate rezultatele despre candelabru, pagina 2
Ultima ninsoare
O palidă și ultimă ninsoare își
scapără curatele scântei, de bună
seamă albii ghiocei atraseră lumina
migratoare.
Ce pace-n trunchiuri tinere de tei, în
boabele subt lut netemătoare. În miezul
ochiurilor de izvoare, în proaspătu-
nceputului temei.
Și dăruit și mai degrabă-nvins. Un
candelabru mare s-a aprins, mângâietor
și-aerian să se adune,
de parcă-n înălțime dinadins
și secole în urma ar fi nins
pe noi zăpada să ne-ajungă-anume.
sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La periferia tinereții
lumini împerecheate în ceresc candelabru
mă-ndeamnă la visare pe un colț de plai
prin codru de vise aleargă un zimbru
cu speranțe ce străbat seraficul rai.
pulsațiile inimii ca un dans febril
în tonurile ce se cern din melodie
iubirea renascentă din luna lui April
iluzii amare transpune-n parodie.
m-am despărțit cu greu de tinerețe
albumul cu fotografii e tot ce mi-a rămas
dar păstrez în suflet cu naturalețe
amintiri doruri vise cu emoții în glas.
astăzi bătrânețea e plină cu povețe
cum să ies din labirintul fiecărui ceas.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candelabrul cuvintelor
În ploi de cuvinte ce-ngheață,
Tot jurul devine macabru
Și rece, și fără de viață,
Din sloiuri, sculptat, candelabru.
Ca brațe-i atârnă junghere,
Se-nfig în tăcerea de stâncă
Și ard, și provoacă durere
În rana deja prea adâncă.
Copacul de gânduri și vise,
Mai poate, mai rabdă și duce
În lumea cuvintelor scrise
Înghețul acelui ce luce.
E, totuși, frumos, candelabrul,
Cu brațele-i reci de lumină!
Doar stânca îi simte macabrul
Prin răni ce îi cresc, fără vină.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ce-ar fi să numărăm firele de păr
ale unei nenorociri cu perucă,
de fapt
asta e o fericire
în mințile noastre întoarse
de la plimbarea pământului pe sub
câteva mere de plumb,
e o fericire
de o mie de mie
de umbre,
de o mie de ție
de lumi.
ce-ar fi
să rupem strada
de la guler până la tiv
când
nu vrem să vrem,
la fereastra aia închisă cu fermoar
nu se lucrează cu viața,
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte
Cârlig de-o numeralogie
Ce leagă zile, ani de-acasă...
Timp de descarc de energie
Pentr-un efort de-un ban pe masă.
Număr de trâmbițe, de taine
Numerotate și-n păcate,
E-un spiritual, e semn de daine...
E ziua de odihnă-n toate.
E fastul biblic, sunt cuvinte,
E-un candelabru, e un duh,
E-o notă de copil cuminte...
Număr de ceruri, de văzduh.
El limitează și minuni,
Numerotează continente,
E magicu-n câștig prin lumi...
E-o cifră doar, eminamente.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
De ce plecăm prea târziu
din aceste depărtări
deschide fereastra
aerul s-a stricat
parcă miroase a iarnă topită
într-un fum vechi de candelabru
descopăr o pasăre si e rănită lânga mine
doar vântul îmi spune ceva
e târziu, vremea ploilor de vară a trecut
vioara s-a rupt de corzile sferei
lumina dansează într-un greiere
parcă ar fi la ora trezirii de dimineață
nu-mi sta degeaba
apa si focul s-au risipit în inima mea
fecioarele au trup de statui
e o lume banală
numai capul pus pe tipsie rezistă la trăsnet
asta-i tot în jocul cuvintelor nu mai e nimeni
toți au fugit prea devreme
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Sub fosforescenta sumbră
A unui vechi candelabru
Iată un schelet, o umbră,
Este bardul cel macabru.
Ceasul bate miez de noapte,
Și din negre galerii
Se arată-n triste șoapte
Ai macabrului copii.
Și se-aude ca de clopot
Un glas surd și subteran
Răsunând funebru-n ropot:
Leg am d-an, leg an van d-an!
Iar la jalnicul lor cântec
Glas adânc, lugubre lire,
Din nori naște ca din pântec
Și începe să se-nspire
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Stăpân
Stăpân al veșnicului mâine
Și al trăindului prezent,
Prohod de vise și de lacrimi,
Etern în sine penitent,
Primesc, m-aplec cu-nchinăciune,
În fața sfântului altar,
Să mă-nfrățesc cu devenirea,
Sorbind din mustul ei amar.
Să-mi fie brațele, pe ceruri,
Un candelabru. Lanuri coapte
Să-mi încolțească în privire.
Și noaptea care mă desparte
De simplul și divinul cântec,
De lumi uitate,-mpărătești,
Să se topească-n pacea lumii,
Sub dezmierdări dumnezeiești.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria celor care au așteptat alte trasee
noi
când plecăm pe lună
încercăm trasee neobișnuite
de multe ori alegem
ochii iubitei pe moarte
sau mâinile bunicului
care răsfoiesc o carte
trimitem într-o vizită lineară
gustul de toamnă amară
și așteptăm călătorii
să ne bată în cuie
un candelabru din oase
când plecăm pe lună
alegem la întâmplare
o diagonală terestră care plonjează în mare
și ne obișnuim cu adevăruri
cât nuca de cocos
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boicot
Motto
"Trăiesc o viață fără noimă,
Îmi mor prietenii artiști,
pe stradă, ori sfidând spitalul...
iar din a lor dezmoștenire,
nu mai aud decât finalul,
spre care ei se-ndreaptă triști..."
. Boicot
Motto-ul de mai sus mi-e muză,
(e un citat dintr-un prieten),
plin de un adevăr macabru,
un liliac pe-un candelabru,
dintr-o biserică-n ruină...
ori o capelă...(nu sixtină...)
Se duc, se-ascund prin cimitire,
oameni cu probități morale
și valoroși, asta mă doare,
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!