campion

Aruncă de trei ori...

Aruncă de trei ori în aer această cenuşă de stejar,
Stai de trei ori mut în acest jilţ vrăjit de solomonar,
Leagă de trei ori nodul al iubirii cu-arome de-adevăr în ea
Şi murmură încetişor "Mă vrea sau nu mă vrea?"

Du-te şi-arde aceste buruieni otrăvitoare-n acel foc albastru,
Aceste pene de bufniţă şi-acest ţepos ciulin sihastru,
Acest chiparos de pe mormântul luminat numai de stele –
Punând capăt astfel tuturor grijilor şi temerilor mele.

Apoi veniţi, zâne, şi prindeţi-vă cu mine într-o horă mare,
Topiţi-i inima de gheaţă cu cântecele voastre-ncântătoare!
Zadarnice sunt farmecele pe care necontenit le fac
De vreme ce ochii ei pentru toate vrăjile au leac.

poezie de Thomas Campion,1567 - 1620, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei mele Lesbia

Să ne-oferim, Lesbia, iubirii-amândoi,
Deşi-înţelepţii zilei nu sunt de-acord cu noi.
Nu-i condamna. Stelele nopţii se sting spre-apus
Pentru-a se-aprinde iarăşi în est, acolo sus.
Dar când se va stinge plăpânda-ne lumină,
Vom adormi pe veci în noaptea ce-o sa vină.
De-am trăi cu toţi în dragoste anume,
Nici săbii şi nici lanţuri n-ar mai fi pe lume;
Nici tobe şi trompete să ne-ncurce somnul,
Lăsând în pace-n pat pe doamna şi pe domnul.
Dar proşti sunt mulţi, stingând mereu a lor lumină –
Ei merg cerşind dureri spre noaptea ce-o să vină.
Când moartea va sosi şi-mi va curma festinul,
Prieteni lângă dric să nu-mi plângă destinul.
Vreau doar bogaţii în iubiri să-mi fie-aproape
Şi în parfumul care-am fost să mă îngroape.
Iar tu, Lesbia, să-mi stingi ultima lumină,
Spre-a intra regeşte în noaptea ce-o să vină.

poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu–mi pasă de acele doamne

Nu–mi pasă de doamnele ce curtate se vor seară de seară,
Daţi-mi pe-Amaryllis, fata fără griji, cea blândă, de la ţară.
Cu artă-nşeli natura; în schimb, ei, frumuseţea-i este-ntreagă.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Fiindcă o iubesc pe Amaryllis, ea îmi aduce fructe, flori;
Dacă-aş iubi-alte doamne, mi-ar trebui ploi de taleri lucitori.
Daţi aur celor care vând iubiri, eu vreau doar fata mea cu nuri:

Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Iubind moderne doamne, trebuie perne şi paturi cu brocart.
Mie daţi-mi umbră de sălcii, muşchi moale şi frunzele drept pat;
Şi pe proaspăta-Amaryllis, hrănită cu miere şi cu lapte.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.

poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi de iarnă

Nopţile de iarnă sunt acum mai mari
Cu multe ceasuri decât nopţile de vară,
Şi vinete furtuni împing norii telegari
Peste-a turnurilor înaltă gheară.
Să lăsăm să ardă deci focul în cămine
Şi cupele de vin să se reverse;
Să lăsăm vraja cântecelor să ne-aline
Şi armonia vorbelor alese.
Acum când în lumânări fiecare rază
Aşteptă cu tremur mut şoapte de iubire,
Iar tinerii se maschează, beau şi, oftând, flirtează,
Somnul greu desface-ale farmecelor fire.

Potrivit este acest anotimp, prin urmare,
Cu lungul discursul al celor în braţele iubirii;
Totuşi, prea multa grabă poate-avea iertare
Când frumuseţea îşi oferă trandafirii.
Nu toţi fac toate lucrurile cum ar trebui;
Unii merg elegant şi,-n ţinută, sunt sublimi,
Unii ştiu să spună, inteligent, cimilituri,

[...] Citeşte tot

poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prince

Era crescut, de mic, şi îngrijit
ca fiu al unui mare campion
ce nu ştia ce-nseamnă abandon
la cursele de cai ce l-au călit
în Albion.

Iar mama lui, pur sânge englezesc,
fusese,-n tinereţe,-o mare stea
ba, chiar şi-acum, bătrână, tot putea
s-arate celor ce o îngrijesc
valoarea sa.

Căci fiul ei, un mânz promiţător,
era de-acum, doar la un an, frumos,
puternic, ne'nfricat, ambiţios,
şi se vădea a fi un luptător
periculos.

Iar Prince era, nu doar un nume dat
la naştere, aşa cum l-a primit,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hiram Scates

Am încercat să câştig funcţia
De preşedinte al Consiliului Districtual
Şi am ţinut multe discursuri în tot ţinutul
Denunţându-l pe Solomon Purple, rivalul meu,
Ca inamic al populaţiei,
Având legături oculte cu principalii oponenţi ai binelui public.
Tineri idealişti, bătrâni luptători căzuţi în mizerie,
Agăţându-se de un fir subţire de speranţă,
Suflete care au riscat totul pentru adevăr,
Amărâţii pământului aşteptând justiţia cerească,
S-au adunat în spatele meu şi mi-au urmat vocea
De mântuitor al Districtului.
Dar Solomon a câştigat postul;
Atunci, în faţa noii perspective,
Mi-am îndemnat susţinătorii
Să vină sub steagul lui,
Numindu-l campion, numindu-l Regele
Muntelui de Aur – când nici nu se închisese bine uşa în urma mea,
Flatat fiind de propunerea lui Solomon
De a fi numit secretarul consiliului.

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai scrie scrisori

după cum alăptatul la sânul mamei e simplu
şi umplerea stiloului Pionier cu temerile ţărilor calde
bate lutul
mama netezeşte o foaie de dictando
nu-şi poate aşeza inima drept
e imensă
ca o ducere

babushka
scrie şi tu fetelor
nu apăsa pe hârtie cuvântul
sângerează
sângerezi

uite
am găsit caietul de matematică al celei întâi plecată
voi lăsa cerneala să se strângă într-un ultim adio
aşa cum galopau lalele ei prin pătratele întregii lumi

bărbate

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Cornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gimnaştii cu breton

exerciţiile s-au terminat
cu aplauze, departe de
istovirea noastră cea de toate zilele,
de arena ochilor
ori zburătoarele, zburătoarele...
suprarealismul însuşi a răbufnit
înspre
- o tornadă de Bunuel şi Dali -
se vedeau paşii lui Breton
peste covorul din sala de gimnastică,
se murea în zile de antrenament,
eram exuberanţi...
purtam breton cum porţi tu
(cruci întoarse,
pentagrame,
miligrame de rădăcină
înviat din somn...
tot mai aproape de farul din port
unde mergi să vezi cum putrezesc...
rugina lor nu se spală,

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumul

Un parfum e-o simfonie
De mirosuri, o magie,
E-un poem fără cuvinte,
Care îţi rămâne-n minte.

Lumea bună sigur ştie:
Un parfum e-o poezie,
Poezie olfactivă,
Minunată, expresivă,

Scrisă cu esenţe rare,
Cu mult suflet şi răbdare,
Cu ştiinţă şi cu har,
Cu talent, cu geniu chiar.

Cum spunea un menestrel,
Sunt parfumuri fel de fel
Şi, de mii de ani încoace,
Multe-s afrodiziace.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Parfumul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argo

Argo era un câine din rasa brac german
Printre ai lui, un alfa, un şef pretorian.
Avea un sânge nobil şi-n lungul pedigri
Erau mulţi din strămoşii ce par a zămisli
Urmaşi de mare clasă, urmând un strict canon,
Ca tatăl lui, de pildă, un mare campion.

Era micuţ, de-o lună, grăsuţ şi obosea
Iar, timp de-o săptămână, dormea, mânca, dormea,
Dar dacă, într-o joacă, uitai să îl implici,
Lăbuţa lui, întinsă, spunea: "-Eu sunt aici!"
Voia, cu dinţişorii ce tocmai îi creşteau,
Să roadă ba un deget, ba lucruri ce mişcau.

Creştea frumos, energic, blăniţa îi lucea
Era alb printre pete, urechi de catifea,
Părea scos din pictura în care-un vânător
Îşi caută vânatul, urmându-l răbdător,
Prin tainice coclauri păşind cât mai discret
Şi bucuros să-l vadă oprindu-se-n aret.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!