Poezii despre barbie, pagina 2
Încercarea toamnei
Îmi curge toamna prin bărbie
și tremură tăinuindu-ți pașii
foșnind prin praful sur.
E vântul zgomotos
sau valul ce te izbește în adâncuri
și-se întoarce fremătând amarnic
sau poate numai gândul răscolit năstrușnic
venirea iernii încurcând?
O inimă... ce te prelingi în spuză
și te descarci cu trosnet de jeratic
de ce mai șovăi?
Un fulger dinspre răsărit învinge colbul
iar tu îți verși licoarea din văile adânci
pictate-n neguri
și-întinzi pocalul viselor tumult.
O inimă... de ce vuiești atât de aprig?
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea Mea, Limba Română
Găsești în ea multe cuvinte
ce parcă-s îngeri albi în zbor,
Rostiri pline de har și sfinte,
ca; mamă, doină, cânt și dor.
Și tril de ciocârlie-n ea găsești,
Glas de izvoare și-adieri de vânt,
În ea te bucuri și iubești,
Căci ea e cea mai dulce pe pământ.
Ca mierea ce se scurge pe bărbie,
Ca pâinea proaspăt scoasă din cuptor,
E cea mai armonioasă melodie,
E muză pentru orice mare scriitor.
În ea gândesc și scriu și tot în ea visez,
Prin magice tărâmuri ne plimbăm, de mână,
Și tot cu ea, sub clar de lună, eu dansez,
Iubirea mea, e limba mea, limba română.
poezie de Marius Alexandru (24 august 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Li-Vioara lui
Iubirea mea, mă dau bătută,
Și lui mă dăruiesc, azi, toată!
Să-i fiu o strună de lăută,
De mâna lui să fiu cântată!
Din șoldu-mi fraged de caisă,
Să-i fiu viorii lui eclisă!
Din mâna-mi slabă de poetă,
Să-i fiu viorii lui baghetă!
Din brațu-mi moale ca păiușul,
Să-i fiu viorii lui arcușul!
Din inima-mi din piept cocardă,
Să-i fiu viorii lui o coardă!
Din sânu-mi dulce rapsodie,
Să-i fiu viorii lui bărbie!
[...] Citește tot
poezie de Livia Frunză (25 martie 2016)
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basorelief cu îndrăgostiți
Iar nu mai suntem noi înșine,
nu mai știm de unde să începem și unde
ne sfârșim, în spațiul dat,
rezemat pe coloana acestor secunde.
Iar ne sunt trupurile basoreliefuri
existând din noi, anume,
numai jumătățile-n mișcare
cele întoarse spre lume.
Iar se concentrează totul numai în ochi,
numai în sprancene, numai în bărbie,
numai în brațul întins și atât,
restul încetând să mai fie.
Iar suntem înscriși într-un cerc,
și nu mai știm de unde începem și unde
ne sfârșim, în spațiul dat
rezemat pe coloana acestor secunde.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leoaică tânără, iubirea
Leoaică tânără, iubirea
mi-a sărit în față.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colții albi mi i-a înfipt în față,
m-a mușcat, leoaica, azi, de față.
Și deodată-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Și privirea-n sus țâșni,
curcubeu tăiat în două,
și auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.
Mi-am dus mâna la sprânceană,
la tâmplă și la bărbie,
dar mâna nu le mai știe.
Și alunecă-n neștire
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leoaică tânără, iubirea
Leoaică tânără, iubirea
mi-a sărit în față.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colții albi mi i-a înfipt în față,
m-a mușcat, leoaica, azi, de față.
Și deodată-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Și privirea-n sus țâșni,
curcubeu tăiat în două,
și auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.
Mi-am dus mâna la sprânceană,
la tâmplă și la bărbie,
dar mâna nu le mai știe.
Și alunecă-n neștire
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă îmbăt
de romantism și-n seara asta
sunt un elf care călătorește
pe un biet inorog
în căutarea iubirii pierdute
într-o floare de lotus roșu
mă pregătesc visându-mă zburând
din floare-n floare-n floare
până la femeia elf
prizonieră într-un nor alb
de-o vrajă citită de o fetiță vrăjitoare
care pre
tinde că m-am îndrăgostit
de o păpușă barbie
păpușa a făcut o depresie
o implor să-mi elibereze dragostea mea
de elf care zboară
din floare-n floare-n floare
de lotus roșu în căutarea iubirii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mister de băieți
Ah, din fugă săream sub arțar,
smulgându-i o frunză cu dinții!
(Pieile Roșii, pe sub arțar,
goneau, arătându-și toți dinții!)
Iată lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arțar,
smulgându-i o frunză cu dinții!
(Timp suspendat, ție, copilărie,
văzduhu-ți lingea talpa și gleznele.)
Cum săreai sub arțar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie și gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mister de băieți
Ah, din fugă săream sub arțar,
smulgându-i o frunză cu dinții!
(Pieile Roșii, pe sub arțar,
goneau, arătându-și toți dinții!)
Iată, lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arțar,
smulgându-i o frunză cu dinții!
(Timp suspendat, ție, copilărie,
văzduhu-ți lingea talpa și gleznele.)
Cum săreai sub arțar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie și gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mama mea era frumoasă
că o zână din poveste...
a plecat de-un timp de-acasă
cățărând pe niște creste...
pârjolit de disperare,
jupuit de amănunte,
privesc buzele... cu care
mă mai săruta pe frunte...
aplecat peste uimirea
lacrimei lipită-n pleoape
stau de vorbă cu privirea
ce mi-a fost așa... aproape...
nopțile fără pereche
mi-amintesc cu nostalgie
și cercelul din ureche,
și gropița... din bărbie...
[...] Citește tot
poezie de Sorin Dumitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!