Toate rezultatele despre arivist, pagina 2
Unui arivist
Pe-un drum pavat cu-albastre sute
Și zilnic cu coniac spălat,
Îl cred c-adună-n trei minute
Ce altu-o viață-a adunat.
epigramă de George Piteș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui arivist cu automobil
Cu puterile cam slabe
Dar perseverent în toate,
S-a târât în patru labe
Și-a ajuns pe patru roate!
epigramă de Ștefan Tropcea din Palatul de Justiție (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De astăzi sufletul mi-e trist
De astăzi sufletul mi-e trist
Și răzvrătit de câte vede,
Că face neamu-mi de bipede,
Ce nu-i ca mine, altruist.
Îl văd și nu îmi vine-a crede,
Pe funcții mari, un arivist.
Rămân de parcă-s la dentist,
Când își dă aer de erede.
Și mă gândesc cum de norodul
Mai pune geană peste geană,
Alegând jugul, ori exodul,
În timp ce clica cea vicleană,
Adună-n curtea ei tot rodul
Cu-nșelăciunea-i de satană.
sonet de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică maestrului Valentin David
Ai fost un arivist, o recunoști,
Mai bine zis, un Dinu Păturică,
Ți-au cam priit ciocoii noi și proști
Ce-adânc iubeau partidul, dar de frică!
Te-ai folosit, la fel, de turnători
Ce îi turnau, pe fraieri, la partid,
Dar ție îți turnau, adeseori,
În cupe, spirt, căci beai, pe-atunci, solid!
S-ajungi la comunista desfătare,
Bazată pe dulcegării nedrepte,
Te-ai folosit, la fel, de secretare,
Și te-ai suit pe ele, ca pe trepte!
Eu n-am știut, ca dascăl, rău să fac,
Dar îl slăvesc pe Sfântul Nicolae
Că am ieșit la pensie, sărac,
Și n-am luat, de la elevi, bătaie!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru ariviști
Infatuat, atâta strălucire
Și fast a stat întru a ta mărire.
Cioclii-au îngenuncheat spre închinare
Sub masca falsă a iubirii tale.
Ți-au smuls promisiuni... Și sângerânde
Sunt rănile din gândul tău. Sunt multe!
Dureri și temeri, semne de-ntrebare,
Biet arivist visând averi, parale...
Infatuat, atâta strălucire
Dorești să ai... Tu vrei înavuțire.
Prin insipida-ți viață, ca o pită
Neagră, cu pleavă, adesea nedospită,
Tu cauți ochiul tainic de lumină,
Dar pălămidă prinsă-n rădăcină,
Brațe de grea și nerostită ură,
În juru-ți, zi de zi, mereu se-adună.
Și fast a stat întru a ta mărire...
Voiai chiar și a omului iubire,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa sunt eu
De m-ar dușmăni o lume,
Tuturor le spun pe nume:
Negrului eu negru-i zic,
Celui de nimic ‒ "nimic";
Albului eu alb îi spun,
Iar nebunului nebun;
Un incult e un incult,
Îl numesc, nu îl insult;
Celui prost eu îi spun prost,
Iar anostului anost,
Mincinosu-i mincinos,
Ticălosu-i ticălos;
Agramatu-i agramat,
Vinovatu-i vinovat,
Demagogu-i demagog,
Pisălogu-i pisălog;
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (18 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politica
O pretenție!... Că altfel lumea n-ar mai exista, de nu s-ar spune cum să fie,
ca și cum Creatorul sau Geneza însăși, totul, s-ar organiza dup-un patern;
un alter Dio, auto-atotpretins singular pol, spre-un unic mers?!? O profeție,
de care nu dispune-n fond, nu face parte din natură!... Impostoare, o blasfemie!
Un Univers întreg, cu tot, Pământul de la zero, e într-o trudă-nspre suprem, selecție
din care numai "Ei" sunt vârful, plus-valoare, gena dominantă punct cu punct?!? Sunt
lecție
de purul adevăr ce nu-l cunoaștem, doar îl declinăm controversați de neștiință
căcii ne-am născut noi proprii demoni, iute oportuni în vorbe de progres, fără
conștiință!
E Anticristul ce mereu îl căutăm, nebănuindu-ne confrați ce ni-i alegem în minciuna
ce-adulăm,
căci - incapabili fiind măcar să copiem "existul", să lăsăm simțuri, din văzut să
învățăm, să știm să ascultăm-
ne aruncăm printre urale de-adulaci goliți de minți!... Vrem numai interese
în termenul, ce-i cel mai scurt -pân' la sfârșitul nostru, nu al lor- purtaci de fesuri, fese!
Și-avem câteva mii de ani de dincolo de Christ de când tot bâjbâim
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!