Epigrame despre argument, pagina 2

Când nevasta-l întreba,
Ce tot vine beat acasă,
Pretindea că... pentru ea,
Să îi pară că-i frumoasă...

Ignorant cu leafă mare
Nu-i nici rar, nici de mirare!
Cum se spune româneşte:
Neştiinţa se plăteşte.

Remarca e una corectă,
Plasată pe locul întâi:
Când cauţi femeia perfectă,
Burlac vei risca să rămâi.

La bară poţi să mă învingi
Cu un tertip, dar fii atent:
În dragoste nu mă convingi
C-un argument... inconsistent!

epigramă de Valeriu Ene din manuscris (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevasta, apropo' de moarte,
E-n stare să comită crime,
Atunci când i-a murit o parte
L-ar omorî în întregime.

Eu nu mă cert cu soaţa niciodată
(Oricât ar fi de mare supărarea),
Căci totdeauna, ca şi prima dată,
E foarte scumpă... împăcarea!

Pe Jijia de-ar curge Otonel
Sau Tămâioasă-n valuri şi puhoi
Azi jovialul nostru Păstorel
N-ar mai pleca nicicând din Dorohoi.

De ce votăm, doar toamna, preşedinte,
Pe plaiurile noastre carpatine?
Răspunsul e în câteva cuvinte:
Păi, aşteptăm să fiarbă vinul bine!

Dacă, până astăzi, n-ai aflat
Că Norvegia e un Regat,
E un plauzibil argument
Să treci la cratiţă, urgent!

Că sunt ateu, nu-i simplă întâmplare...
Chiar tu-mi eşti argument hotărâtor:
De-ar fi un Dumnezeu şi bun, şi mare
Te-ar mai răbda pe tine slujitor?

<< < Pagina 2 >

argument