Poezii despre acorda, pagina 2
Spirala timpului
plină de elan, deschid uși,
una după alta. eșuez,
risipindu-mă.
revin în locul
unde-am lăsat
porți întredeschise.
pe o spirală a timpului
mă întorc precum anotimpurile.
în jur totul se repetă,
altă traiectorie găzduiește
întoarcerea, amplu amfiteatru.
învăț să ies din scenă cu acceptare.
în locul unde înfrântă
am renunțat mă regăsesc vie. uneori, Dumnezeu ne acordă încă
o șansă, aceea de a trăi prin încercări,
cea mai plină de sens etapă.
poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-atâta extremă nepăsare
A secat o vână de izvor,
s-a năruit înc-o fântână,
am zăbovit aseară-n pridvor
cu tine draga mea de mână.
S-a micșorat și umbra-n păduri,
azi se taie arborii semeți,
rămân furtunile să înduri,
iarna s-o înoți printre nămeți.
De-atâta extremă nepăsare
nimeni nu acordă un răspuns,
stau în palatele de sare
în care Dumnezeu n-a pătruns.
Stăpânii cred așa într-o doară
că nu putem nimic a face,
ne lasă liberi, să se moară
înveșniciți cu toții-n pace.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Milă pentru noi, Părinte
Doamne, parcă iar mă tem
nu mai am curaj să scriu
găsesc în mine doar pustiu
și ața scămoșată pe un ghem
Lumea care mă condamnă
nu-mi acordă nici o circumstanță
iar eu mă nasc în fiecare stanță
și mor cu fiecare toamnă;
Lumea e așa cum este
eu n-am ce să-i dau în schimb
adevărul e un nimb
ca happy end-ul din poveste
Nu mai știu nici cine sunt,
bate vântul prin cuvinte
milă pentru noi Părinte:
spuză spulberată-n vânt
și întoarsă în pământ...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delfină-mi Românie
Se dărâmă totul în jurul năpârcilor
Rujeoala sărută copii, ucigător
Kama Sutra acordă poziții-n putere
Și averi câstigate mult prea lejere
Bătrâni țin religie sfântă, rugă spre moarte
Copii au uitat să mai viseze din carte
Politica e o afacere pe spate
De voci dezbinate ce urăsc, mute
În rânjet de figuri belzebute
Ce-nlănțuiesc viitorul in ocnele crude
Cu hoarde străine ce mușcă-n baracude
Sfânta delfină și dulce-mi Românie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna murind
Toamna în grădină își acordă vioara.
Plâng strunele jalnic, lung și prelung
Și-n goala odaie acorduri ajung
Și plâng în odaie, și eu din vioară
Plâng strunele toate lung și prelung.
Fereastra e deschisă
vioarele plâng
O, ninge
și toate se sting
Palidă, toamna nervoasă, cântând a murit
Îmi cade vioara și cad ostenit,
Iar toamna, poetă, cântând a murit.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Trei panduri se întâlniră
În al Gorjului decor
Și cu vervă stabiliră
Noi direcții în umor.
Printre ei o "panduriță"
Care își seduce fanii
Cu-un surâs de porumbiță
Patentat recent de ANY.
Turburat de-apropiere
Și gândindu-se la Eva,
La succes porni să spere
Multilateralul NEVA.
I-anima ca-ntotdeauna,
Tot mereu cuprins de zel
Și-acordându-și vesel struna,
Bravul GABI-CRISTINEL.
[...] Citește tot
poezie de Eugen Deutsch
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haita blestemată
Haita blestemată
Care te sfâșie
N-o ierta vreodată,
Mamă Românie!
Urlă prin coclauri
Haita parvenită,
Nu-i acorda lauri,
Țara mea sfințită!
La-ntruniri secrete
Fameni francmasoni
Laudă-n versete
Noii epigoni!
Înrăiți în toate
Avizi de putere
Complotează-n noapte
Semănând durere
[...] Citește tot
poezie de Virgil Ciuca (20 noiembrie 2011)
Adăugat de Virgil Ciuca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picteaza-ma
Picteaza-ma... undeva departe fericita intr-un infinit de culoare.
Nu vreau umbre... doar eu, creata de mana ta subtire.
Mai departe... du-ma mai departe.
Desculta, pasind pe hartie
Lasa vantul sa adie, lasa-l te rog o clipa.
Arunca un fior, lasa sa curga din cer panglici de matase.
Suprinde-ma asa cum sunt.
Nici o picatura de culoare in plus.
Lasa timpul sa treaca printre maci.
Culorile vibreaza, se stramba de durere... prea multe vise de copila, mai picura niste lumina.
Acorda nuantele si contureaza-mi trupul.
Nu vreau sa ma recunoasca nimeni.
Doar tu sa stii ca-s eu.
Ce picura? Nu plange, sunt fericita... sunt fericita!
poezie de Lusiana Drăgușin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe înțelepte
Intr-o seară cam târzie
Când pică frunza din vie
Deschid chatul si mă cheamă
Cu o voce tandră, calmă
Personaj din Israel
Zugrăvit cu un penel
Amicul se pare... are
Un trecut in calendare
Dar cuprins de indrăzneală
Mă intreabă... am cerneală
Să-i dedic o poezie
Scrisă simplu pe hârtie?
Aș avea zâmbind răspund
Dar eu incă sunt pe prund
Cu un grec aviator
Vrea o carte despre zbor
Mai negociem problema
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circumstanță atenuantă
Încerc sî-mi citesc viitorul în Calea Lactee,
Între timp, zilele-mi trec niște onomatopee;
O zi OF, o zi HI, o zi VAI... mai rar WOW,
Nici nu cresc, nici nu scad, nici nu merg, nici nu stau.
Vreau să-mi prelungesc viața; uite, azi-noapte n-am dormit,
A venit și răsplata, căci am mai prins un răsărit,
Apusurile, însă, le-apucăm toate,
Dar ele ne-anunță fie noapte, fie moarte.
De ce se spune că ni-e soarta-ntipărită-n stele?
Sunt prea departe... strălucesc, dar n-am nimic cu ele -
Destinul meu cred c-a fost scris pe Lună -
Nici habar n-au de viața mea smintită și nebună!
Dacă fără preambul, viața ne-oferă surprize,
Unele plăcute, altele-adevărate crize,
I-aș acorda o circumstanță-atenuantă,
De m-ar lăsa, când mor, să mor neanunțată!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!