accident

Janey (vorbind despre mama ei decedată): Îmi aduc aminte de parcă a fost ieri, era decembrie 1989, tatăl meu tocmai fusese dat afară de la Fabrica Zippo, iar mama încă mai făcea tot felul de chestii pentru a se descurca, Daniel Day Lewis câştigase Oscarul pentru filmul "Piciorul meu stâng", iar tot ce îmi doream era o păpuşă Betsy Wetsy.
Jake: Mi-aduc aminte de acele păpuşi. Le apăsai pe buric şi ele făceau pipi.
Janey: Spusese că se duce să îi cumpere lui tata o sticlă de gin, dar ştiam că se duce să-mi cumpere un cadou. Ploua foarte rău în seara aia, iar şoselele erau... alunecoase.
Jake: Janey... accident de maşină.
Janey: Nu. Cancer.

replici din filmul artistic Încă un film despre adolescenţi?!
Adăugat de Dana Ţugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (deschide telefonul): Alo? Da, Gigel! (Către Mişu, încântată.) E Gigel... Şoferul de pe maşina Salvării!... (La telefon.) Serios? Aveţi un accidentat?... Sigur că da! O sută de euro! Cuvântul meu valorează mai mult decât un contract de prestări servicii!...
Mişu: O sută? Stai puţin... (Ia telefonul de la Nina.) Ascultă Gigele? Să fie clar! Am nevoie de un accident de muncă! Un accidentat în stare grav, fără discuţie! Poftim? Ai deja un client? A căzut de pe schele? (Pauză.) De la ce etaj? (Mirat.) Etajul patru?! E bine! E foarte bine... (Pauză.) Şi mai trăieşte?... (Pauză.) Înţeleg... Încă mai trăieşte... Aduceţi-l aici să-l investigăm... Redacţia e la parter... Strada Determinantului, numărul patru... (Închide telefonul.)
Nina: Înţelegi, Mişule? Omul acela a căzut de la etajul 4! A căzut liber şi gravitaţional. E democraţie! În ţara aceasta oricine e liber să cadă de la orice înălţime pofteşte!

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Bloome: La 29 de ani am avut un accident de maşină şi am murit. Nu, nu-mi amintesc vreun tunel. Nu am văzut vreo rudă moartă sau vreun înger. Nimic de genul ăsta. Doar că atunci când m-am trezit, totul era altfel. Eu eram altfel. L-am întrebat pe doctor şi mi-a zis că nu e ceva neobişnuit pentru cei care au văzut moartea cu ochii. Şi, la scurt timp după asta, am început să am vise care se adevereau. Şi viziuni ciudate. Era ca şi cum aş fi auzit gândurile oamenilor. Nu ştiu motivul, dar m-am hotărât că, atâta vreme cât aveam abilitatea asta bizară, puteam la fel de bine s-o folosesc ca să ajut oamenii.
Will: Şi să primeşti bani pentru asta. Să-i ajuţi pe oameni contra unui preţ.
Doamna Bloome: Da, oameni ca tine. E oare din cauza tragediei? Adică din cauza asta eşti atât de furios şi de încăpăţânat. Ai avut parte de-o tragedie.
Will: Cine nu a avut parte de aşa ceva?

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Te mai întreb un singur lucru, Luci, apoi nu te mai deranjez. Ce-ai zice dacă i-aş întreba pe vechii tăi prieteni, Alex şi Nis, despre ce s-a întâmplat atunci?
Lucian: Atunci... Când?! Nu înţeleg... Ce anume să-i întrebi pe ei doi şi de ce?
Lia: Ştii tu... Atunci, când ai avut acel accident.
Lucian: Ah, despre asta era vorba... De ce să-i întrebi? Doar ca să verifici dacă ţi-am spus sau nu adevărul?
Lia: Nu tocmai. Să zicem că aş vrea să aud şi versiunea lor, pe care mai apoi s-o compar cu a ta, să vedem dacă se potrivesc. Presupun că ei ar trebui să ştie despre ce este vorba, doar sunteţi de mult timp prieteni, iar la navă aţi lucrat întotdeauna împreună.
Lucian: Păi... S-ar putea să ştie. Sigur că la "Pacifis" am lucrat mereu împreună. N-ai decât să-i întrebi; treaba ta.
Lia: Sigur, aş putea să-i întreb, dar n-o voi face, pentru că am încredere în tine, în ceea ce mi-ai spus, doar ai dovedit astăzi cât eşti de sincer şi nu cred că ai avea vreun motiv să-mi ascunzi adevărul.
Lucian: Repet: Treaba ta, faci cum vrei.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Ce altceva mai spune, agitatorul Guran?
Limbău (scoate un bileţel): Spune că puterea populară este... (Citeşte.)... o mocirlă puturoasă...
Vulpescu (scrie):... pu-tu-roa-să...
Lupoi (gânditor): Mocirlă ai spus?
Limbău: Mocirlă puturoasă, să trăiţi!
Lupoi: Ei, asta e grav! Pentru o asemenea definiţie antinaţională, Guran merită un accident de maşină... (Autoritar). Limbău! Du-te înapoi la cârciuma "Cocoşul Roşu"! Fii cu ochii şi cu urechile pe agitatorul Guran... Ia seama cum trece strada...
Limbău (vesel): A fost legionar! Traversează numai pe verde...
Lupoi: Nu contează! Am rezolvat eu cazuri mult mai grele la intersecţie!
Limbău: De ce la intersecţie?
Lupoi: Pentru că acolo se intersectează interesul egoist al agitatorului Guran cu interesul meu naţional! (Ridică receptorul): Alo, Georgică! Trimite-l urgent pe sergentul Beşleagă, cu camionul, la cârciuma "Cocoşul Roşu"... (Pauză.) Poftim? Nu Drapelul Roşu! Cocoşul Roşu, am spus! (Pauză). Nu ştii unde vine? Nu se poate! Înainte era cârciuma lui Matache Răcoare... Acum Matache e la răcoare, iar cârciuma a trecut în gestiunea poporului. Îi spune "Cocoşul Roşu"...
Limbău: E pe Fundătura Belşugului...
Lupoi (la telefon): Da, da! E acolo!... La intrarea în Mahalaua Revoluţiei de la 7 Noiembrie... (Apăsat). Am spus 7 Noiembrie! Atunci a avut loc Revoluţia din Octombrie! (Pauză.) Nu, prietene! Comuna din Paris este altceva! Altă revoluţie, altă mahala! (Pauză). Şoferul să fie cu ochii pe agitatorul Guran. Atenţie! E bine camuflat... Are nasul roşu, dar nu e comunist. E legionar! Când agitatorul Guran va trece strada, camionul nostru să-l ia... (Pauză) Nu în cabină, Georgele! Să-l ia pe capotă! (Pauză). Beşleagă ştie lecţia. A repetat-o de zeci de ori. A învăţat asta la şcoala de şoferi. (Pauză.) Nu contează cine are prioritate... (Serios). Georgică! Interesul naţional e mai presus de codul rutier...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!