a fi nobil

Bachus şi vinul

Din vinul cel mai nobil de-i dai, chiar cel mai cel,
Nu-l satisfaci pe Bachus doar cu un păhărel;
El este zeul vesel al vinului şi viei,
Dar mai presus de toate îi este zeu beţiei.

pamflet de George Budoi din Elogii vinului şi viei (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cetăţi preface auru-n ruine,
Prietenii ţi-i schimbă-n sceleraţi,
Prin el cel nobil ticălos devine
Şi-ai oastei capi vrăjmaşilor predaţi;
Corupe, lacom, purităţi virgine;
Nicio primejdie nu-l ţine-n laţ
Căci pângărind şi înjosind ştiinţa,
Orbeşte judecata, conştiinţa.

poezie clasică de Luis de Camoes din Lusiada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Valoare dă valoare"

Să ai "valoare dă valoare"
E clar, un nobil "ţel de ţel"
Să fii de-odată "cel mai cel"
Indubitabil ai culoare...

Să ai "valoare dă valoare",
Să fii bengos şi respectat
Şi de duşmani invidiat
E targhetul cu "lumea moare"...

Să ai "valoare dă valoare"
Are o mare importanţă
Că printre "fraieri" ai prestanţă
Chiar dacă stai pe "la răcoare"...

poezie de Petrică Conceatu (16 octombrie 2017), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, lume, tu eşti strâmbă...

O, lume, tu eşti strâmbă, nu vrei să faci dreptate;
Cei josnici au avere, au funcţii, au de toate,
Iar cei cu suflet nobil trăiesc în sărăcie
Şi-ndură ca cei josnici cu ei trufaşi să fie.

poezie de George Budoi din Poezii (23 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de iarna

Este fiica prea iubita
A acestui brav popor
De luceferi strajuita
Si de steagul Tricolor
E Elena Ceausescu
Suflet nobil si vibrant
Mama buna, om politic
Si prestigios savant
Inteleapta-i este fapta
Nazuind spre viitor
Tot cu cinste sta in dreapta
Marelui conducator.

poezie clasică de Corneliu Vadim Tudor din revista "Săptămâna" (6 ianuarie 1984)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Culman

Cumpătat şi iubitor,
Omenos, ocrotitor,
Rapid sare-n ajutor;
Nicicând răul nu doreşte,
Este aşa precum gândeşte,
La toţi dorind să le fie
Iubirea o veşnicie...
Un om pe placul oricui.

Cu o inimă de aur,
Un poet ca un tezaur...
Lumea toată-l îndrăgeşte,
Mereu luptă pentru bine,
Ar da totul de la sine...
Nobil suflet de artist.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilogul colegialităţii

La servici îmi cade epilogul
Mă aşez pe cel mai nobil soclu...
Şi un om neliniştit şi gras
mi-a lăsat o urmă pe obraz
M-a lăsat pentru-o frumoasă fată
Cu andreaua şi opinca plată
Prinde-mă de nas, scutură bine
Cât salariul "tale" te mai ţine,
Şi când ai să ieşi din tura doi
Să nu uiţi că nimeni nu-i ca noi.

poezie de Ileana Nana Filip din Sub ochelarii unui papuc umoristic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învechirea vinului

De vinul nobil, vinul bun,
Un lucru eu aş vrea să spun:
Cu cât mai mult se învecheşte,
Cu-atât mai bun se dovedeşte.

Acuma despre vinul prost,
Să nu-ntind vorba fără rost:
Cu cât mai mult se învecheşte,
Cu-atât mai mult el se acreşte.

poezie de George Budoi din Elogii vinului şi viei (12 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua ta

Nobil îţi şade cearcănul mâinilor
infinita amiezei paloare,
când asculţi vaietul săptămânilor
pe pavajul curţii interioare

tropotul cailor şi vechea trăsură
a visului blestemat să te poarte,
în dragoste nu există măsură
aşa cum nu există în moarte

totul este în fond rugăciune
ca şi cum ar fi prima oară
şi curg săptămânile ca nebune
şi cafeaua ta e dulce-amară.

poezie de Mihai Duţescu din Samuraiul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 151

Iubirea-i prunc, nu are conştiinţă,
Deşi aceasta vine din iubire,
Şi-atunci nu judeca a mea dorinţă,
Decât dacă eşti pură în gândire.
Tu mă trădezi, trădez şi eu ca tine
Ce am mai nobil, pentru-n trup de tină;
Sufletu-i spune cărnii că e bine
Să caute iubirea fără vină.
Şi ea la al tău nume se ridică
Triumfătoare să îşi ia răsplata,
Umflându-se în pene, va să zică,
Şi să te mulţumească este gata.

Conştiinţa mea, iubită o numeşte,
De dragul ei fac tot ce-mi porunceşte.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!