Toate rezultatele despre Vida, pagina 2
Din... clasicele in vida loca și în foncție
"Orice om i-e frică-n viață!"
De Themisa mult penala,
De-a făcut vreo boroboață
Ori dac-a băut... cerneala!
epigramă de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creația este o modalitate mai bună de exprimare a sinelui decât stăpânirea; viața se dezvăluie prin creație, nu prin stăpânire.
citat din Vida D. Scudder
Adăugat de Liliana Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii minunați. Minți deschise, curioase, ființe dornice de instruire. Munca Inei la catedră pare că va fi răsplătită și a fost răsplătită din plin...
Ana Vida în La limita normalului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- adolescență
- frunte semeață de pisc îndrăneț;
ochiul atent deschis spre lumină;
nesupunere-n toate;
iubire pură pentru ființa din vis;
și râs, dar și plâns!
Adolescență:
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- declin
- ironie acidă a vieții grăbite,
zâmbete strâmbe și știrbe,
plâns amar și tăcut,
sâcâitor ca o boală,
ca o ploaie rece de toamnă,
enervantă, banală...
Declin:
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța este o variabilă independentă, dintr-o ecuație de gradul unu... cu o necunoscută, în care singura certitudine este că unicul rezultat, va fi mereu înghițit de multimea vidă.
aforism de Maria Roibu (15 martie 2012)
Adăugat de Maria Roibu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dimineața de noiembrie e mohorâtă, rece și umedă. Norii cenușii acoperă ceul, iar lumina cu greu își face loc prin pâcla deasă. Copacii sunt desfrunziți, decorul e dezolant, trist, ca într-o poezie bacoviană.
Ana Vida în La limita normalului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- copilărie
- ochi de mărgăritar
deschis mirat spre lume;
pași șovăielnici peste mici bariere;
jocuri naive, o lume de vis;
și râs, dar și plâns!
Copilărie:
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multă durere
pun pariu că voi supraviețui
deși nu mă voi îmbolnăvi
de corona
virusul făcut ca să ucidă o gra
vidă care e mama și e
deja moartă bătrâna e prea
multă durere
aș sta în fața ta vertical
ca un cal
aș da din copite aval
de galopul turbinei pe bega
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este și naivă și profundă, este și sinceră și frumoasă, este și tânără și nefericită. E convinsă, până în străfundurile ființei ei, că un om care pierde e un om vinovat, care nu respectă regulile jocului. Jocul învățat de ea încă din copilărie este jocul onoarei, jocul de-a dragostea, fără periclitarea fecioriei. Dar ea nu l-a respectat... Și a pierdut...
Ana Vida în La limita normalului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!