Poezii despre Terra, pagina 2
Încotro ne îndreptăm?
Încotro se duce Lumea? Încotro ne îndreptăm?
Ce se-ntâmplă cu Planeta? Unde oare alergăm?
A-nflorit tehnologia, navigăm pe Internet,
însă am distrus natura ș-o să dispărem încet.
N-o să mai citim vreo carte, nici să scriem n-o să știm,
dacă nu vom spune,, GATA", hai cu toți să ne oprim.
Am ajuns în punctul critic, de nu știm să spunem,, STOP"
o s-avem în curând parte, de-un al dilea,, Potop".
Poluarea atmosferei se produce ne-ncetat,
iar pădurea seculară, dispare și ea treptat.
O s-ajungem, ca plămânii să respire cât mai lent
tot umplându-se într-una, cu gaz de eșapament.
Iar mâncarea, ce să spunem, pesticide cu duiumul,
fructele din pomi și ele, le-au umplut gazul și fumul.
Până când și-n apă frate, poluarea a ajuns,
mama noastră,, Terra" sfântă, ajunge încet de plâns.
Oameni dragi de pretutindeni, hai să ne oprim oadată,
dacă vrem ca peste veacuri, mama Terră să străbată.
E păcat să o distrugem, că-i frumoasă ca o zână,
hai s-o protejăm cu toții, hai să dăm mână cu mână...!!!
poezie de Florea Fane Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terra poem diamant
Această
planetă albastră
din sistemul solar
este leagănul tuturor viețuitoarelor,
al oamenilor și al plantelor...
în galaxia Calea Lactee
singura planetă care-i
plină de
viață.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În curând
Terra! Terra!
Ca Phoenix, pasărea măiastră,
Tu din cenușa-ți re-nviezi;
Necontenit în zare-albastră,
Tot mai strălucitor te vezi!
O! Ideal! divină torță!
Tu ne-ai condus prin întuneric;
Un pas să facem n-aveam forță
Făr-de reflectul tău feeric!
Pierdeam al minții echilibru
Pe mările făr-de liman,
Eu, iritabilul felibru,
Profet al genului uman,
De n-ai fi fost tu, Tramontana,
Făr, de scăpare cunoscut...
Vai! omenirea fu, sărmana!
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Terra nostra
Pe undeva,-ntr-un colț de infinit,
Pe o planetă cu pământ și ape,
Cu miere și cu lapte să se-adape,
Trăia în pace omul, fericit,
Alături de jivine, pasări, flori,
Sub cerul veșnic liber plin de soare
Fără a ști de taxe, poluare,
Ori cât va fi benzina mâine-n zori,
Până-ntr-o zi, din ginta nu știu cui,
Când peste deal privind, un oarecare,
I se păru că iarba îi apare
Mai verde decât cea din jurul lui,
Dând buzna peste ceilați, cu ciomege,
Urmat de alți zevzeci, ca niște zmei,
Luptând pentru pământ și pentru zei
Până acum, tot mușchiul fiind lege,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia libertății la terra
prin sala mare cu ouă de lut
dar și pui de zbor către steme
le de teracotă ale hoinarilor
am trecut
și eu cu puterile mele (?!) și eu
și armatele de copii cu mirare
și au căzut
câteva statui: printre ele statuia
libertății de exaltare! cu torța
dând foc tineresc la sandale
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
curată de vară spală
trotoarul plin de praf.
Aroma aerului îmbălsămează
nările după o zi caniculară.
Din pământ ies aburi
care se ridică până
la frunza copacilor.
Terra respiră liniștită
după un repaus.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tusea
o zi ună
să îi dorim și omului din lună! o zi
ună în care să care sandale în plasa
de pescuit a
steroizi ce l-ar putea pietrifica (?!)
o zi ună
omului cu greutate scăzută
cât o tuse ce nu răsună
în spațiu
decât ca o stea
pitică albă pe o măsea
în coliziune cu terra! cu
atmosfera - puțin
încordată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri în limba română
Știu, m-a trimis Dumnezeu
Dintr-un izvor de lumină
Pe Terra să sorb graiul Său
Limba Lui dulce, română
Ca mai apoi revenit
Iar în esența divină
Din când în când să-i recit
Versuri în limba română...
poezie de Iurie Osoianu (31 august 2017, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.A iubi... verb
Eu... te iubesc!
Uff, tu... iubire?!
Te mai... doresc!
Ehh... fericire...!
Iubim noi... oare?
Unul... iubește!
Bis... că mă doare!
Eeii... dragoste, este!
Să ne... dorim!
Ce de iubire...!!!
Mai mult te... simt,
Unde-i... trăire!
"Love"... de povești!?
Totu-i... dorință.
Drag, tu... ce-mi ești
E... peste ființă!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această Nova Terra
Dacă ți se va face cu totul și cu totul dor de mine,
mai întâi trasează-mi cu un marker un chenar pe suflet,
ca la matematică desenează două mulțimi,
mulțimea tuturor lucrurilor care mă alcătuiesc pe mine, intersectată cu mulțimea lucrurilor care te alcătuiesc pe tine.
Hașurează cu roșu această Nova Terra,
zbătându-se-n aer un gând de iubire,
aici îmi vei construi casa,
pereții- văruiți cu alb,
să putem vedea cum dansează iluziile până la epuizare,
atârnată de tavan o speranță,
doar-doar vom întrezări limanul.
Nu-ți mai ține capul în mâini,
parcă te știu din istoria pământului,
eu nu voi pune inelarul la gură, nu mă simt stingherită,
cu aceeași gingășie cu care te spăl pe gânduri îți voi adormi pântecul,
cu aceleași degete cu care răsfoiesc biblia îți voi căuta prin gânduri,
gura care rostește rugăciuni va fi totuna cu gura care zidește viață nouă în betonul armat al noilor vise.
Poți s-aduci liniștea înregistrată pe-o placă de patefon,
s-o ascultăm ca pe o muzică înceată,
s-aduci orice... vei putea,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!