Poezii despre Teatrul Mic, pagina 2
Președintele Klaus Iohannis și-a lansat la Teatrul Național a treia carte, "nici prețioasă, nici pretențioasă", după cum a recunoscut el însuși: slugile infractorului Liviu Dragnea (vătaful PSD-ului) fac spume la tembeliziunile manipulatoare aservite PSD-ulu
Zis-a, hâtru, moș Costache:
O să scrie și Livache;
Infractorii, cum se știe,
Scriu cărți doar în... pușcărie.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (17 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Liviu Dragnea
Teatrul Absurdului
Simt diminețile geroase
Cum, pătrunzându-mi crud în oase,
Cu trupul meu tot una îs.
Nu râdeți, că nu e de râs!
Mă simt o dimineață-n care
Tot gerul iernilor s-a strâns;
Îngheață moartea la picioare.
Nu plângeți, că nu e de plâns!
Se simte ca-ntr-o dimineață
De Sfântul Ion, iubirea mea,
Și trupul tot i-ar fi de gheață,
De râs, de plâns, de l-ar avea.
Da-i suflet doar, ambivalent,
De plâns, de râs, amestecat
Ca un ocean incandescent
Și ca un soare înghețat.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 15
Când mă gândesc că tot ceea ce crește
Doar scurtă vreme-și apără tăria
C-această scenă teatrul îl iubește,
Dar stelele în taină fac regia.
Când văd că omul crește ca o floare
De-același cer slujit sau stânjenit
Apoi îi curge seva hrănitoare
Și măreția-și pierde negreșit.
Atunci, nepermanența viețuirii
Mi-arată că ești tânăr și în fapte,
Iar timpu-aduce degradarea firii
Și tinerețea ți-o scufundă-n noapte.
De dragul tău, toți Timpul îl hulesc,
Că îți ia tot, dar eu te altoiesc.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leul
Leul era bolnav de gingivită,
Împușcat de zeci de ori, nu murise fiind leu,
O navă l-a adus din Pacific direct pe Dâmbovița.
Vorbea limbi străine de țară și popor.
La drum lung o sârmă scurtă.
Un vultur e mai bun decât orice râmă.
Dar în spatele zidului mor alții, nu noi.
Ține cartea dreaptă să pot recita psalmii.
Vom merge la teatrul pentru orbi, surzi și muți,
Acolo e drama adevărată. În frunte cu Cehov.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ticluirea sărutului
iar piatra blândă se rostogolise
filozofală-n al tăcerii aur
era lumina rugăciunii faur
ce în înțelepciune se-nvelise.
tu locuiai pe-al cerurilor plaur
în teatrul vieții raiuri ți-s culise
iar duhul chip asemenea-ți cioplise
vărsat în apa cea de-oglinzi tezaur.
din pielea ta îmi fac veșmânt iubirii
ce doarme-n pieptul meu precum un gaz
și-ntunecă privirile gândirii.
în fala visului alunec treaz
spre-altarul dragostei, triumf vestirii
dar mă săruți a iudă pe obraz...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Tabu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai des
Tot mai des mă întreb dacă-i bine
Să mă-ascund ca și ieri toată-n mine,
Să îmi pun carapacea la loc
Și o broască țestoasă să joc.
Cu Ahile ce-aleargă mereu
Să mă-ntrec nu îmi pare că-i greu;
Sunt actor tot mereu figurant
Pe o scenă, urlând delirant?
Teatrul zilnic te-ndeamnă să fii
Un ascuns prin butoaie pustii
Și să ieși, Diogene modern,
Cu lumina străpunsă prin stern...
Tot mai des simt că sala e goală,
Tot ce spun lumea parcă-o răscoală
Și din calea mea toți au plecat:
"E bufonul la rege, dă mat!"
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt sonet cu tine
absurd de clipe beznele îi vrură
sisifului din teama mijlocie
și-n dans de ploi e-a mea ucenicie
de între cer și tine-n uvertură...
amorul nostru în nimic se scrie,
în sânge stihuri rele se-abătură,
tot urci o piatră de cuvânt la gură
mireasă-n nunta de zădărnicie...
în teatrul nopții șarpelui actriță
eu în păcat joc scenă-n măr căit
și e un cântec șoapta ta în iță...
iar carnea-ți este dulce la grăit,
iubirea-n drum din haos în peniță
plutind pe alb puțin mucegăit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Terpsihora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte la Turnu Măgurele
Noaptea caldă... noapte pasăre nocturnă
Aripa de neguri grele și-a lăsat-o
Pe oraș ca un "Adio del Passato"
Fredonat într-o lagună taciturnă.
Pietonii pe trotuare trec în grabă.
Liniștea se sparge-n uși de cafenele.
Catedrala 'nalță turlele spre stele
În mirosul de grătar și de tarabă.
Stingerea se sună lung la regimente,
Cu ecouri prelungite. În grădină
Teatrul râde-n revelații somnolente,
Pe când paznic al luminilor de lapte
- Sfinx pe soclul său de piatră carpatină
Stă eroul de la șaptezeci și șapte...
poezie celebră de Ion Pena din Graiul tineretului (11 iulie 1933)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
În teatrul vieții
ard ca o torță, ca un artist
joc rolul meu atins de viciu
căci viața e un teatru trist
cu ziduri negre de ospiciu.
destin de poveste creat implacabil
am făcut din inima mea un altar
în iubire pe un țărm mirabil
mi-am construit castelul solitar.
cortina cade peste cântecul meu
peste toți anii care au trecut
mă simt un fluture atins de Orfeu
fur din infinit un nou început.
aripi de vers, lumini de corifeu
în sufletul meu mereu au încăput.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatru junior cu bătrân
Copiii se jucau a lumea și lumea era a lor...
Nu mai conta un petic de negru
cusut pe viitor...
În straiele tuturor
bătrânul era integru...
Odaia piepturilor avea flori de beznă la geam,
copiii aceia băutori de întuneric
fiind la vorbă cam
făuriți de himeric
și-n singur act
pe teatrul de joacă, putrefact...
&
Există copiii în zorii de noapte
și dimineața-și așteaptă bătrânul...
- Noapte bună, copii!
- Moarte bună, bătrâne!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!