Amuzante/comice despre Special, pagina 2
Norocul epigramiștilor români
Avem norocul special
De a-l citi pe Marțial
Și-l mai avem și pe acel
De-a nu fi noi citiți de el.
epigramă de Aurelian Păunescu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce îmbătrânește prima dată la bărbat?
Cu mult mai greu, bărbaților în general
Li se-ofilește trupul și chiar țeasta,
În schimb le îmbătrânește-n special,
Puțin după treizeci de ani, nevasta.
epigramă de Paul Constantin (9 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirile au prin ele înseși o greutate, care poate chiar s-ar putea măsura cu un aparat special, asemănător aceluia imaginat de Villiers de l'Isle Adam pentru a analiza, chimic, ultima suflare a unui muribund.
Ion Vianu în Amor intellectualis. Romanul unei educații (2010)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joe Gillis: Îmi dai voie să-ți spun că ai un parfum special?
Betty Schaefer: O fi de la noul șampon.
Joe Gillis: Nu e șamponul. E mai degrabă un parfum de batiste de mătase proaspăt spălate, ca un automobil nou cumpărat.
replici din filmul artistic Bulevardul amurgului (10 august 1950)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbat: Și cu ce vă ocupați, dle Spence?
Sid Waterman: Imobiliare. (Se bâlbâie.) De fapt, afaceri cu petrol. Am fost în imobiliare, acum mă ocup de petrol. Acum, pământul e mai greu de... sondat, știți, în special... pe afară.
replici din filmul artistic Bomba zilei, scenariu de Woody Allen (28 iulie 2006)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
La 29 noiembrie 1935, în vitrinele librăriilor bucureștene a apărut Huliganii, noul roman al lui Mircea Eliade. Autorul, un tânăr de 28 de ani, era deja celebru, în special datorită romanului Maitreyi, a conferințelor din cadrul Criterionului și a cursurilor și seminariilor ținute la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde funcționa ca asistent onorific al catedrei de logică și metafizică.
Mircea Handoca în Huliganii, Cuvânt înainte (1992)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebarea porcului (Fabulă special formulată pentru dl. Horațiu Mălăele)
Molfăind tărâțe,
Lacom și tălâmb,
Clămpănind la mâțe
Prin cotețul strâmb,
A-ntrebat odată
Un purcel grăsun:
Doamne, de ce lumea
Mă vrea de Crăciun?
Și, cu-nțelepciune,
Cocoțat pe șură,
Îi răspunse corbul:
Să te ia în gură!
.................
(Morala)
Nimeni nu-și trăiește
Soarta la-ntâmplare -
Destinul lucrează
Pentru fiecare.
fabulă de Mihai Țăranu (11 septembrie 2013)
Adăugat de Mihai Țăranu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pizza, my love!
Ești cumva un om normal
Și-ți dorești să fii uimit?
Vrei să fii tu mai special,
Să faci ceva mai diferit?
Atunci e clar ce tre' să faci
Ca tu, cel vechi, să nu mai fie...
M-asculți pe mine, deci tu să taci,
Du-te in bucătărie!
Te pui și faci un blat frumos,
Rotund, moale și pufos,
Și-apoi începi să pui pe el
Bunătați de fiecare fel.
Întâi pui suc de roșii dulci,
Întinzi și-apeși să intre-n blat,
Va deveni gustos și bun,
O să fie aromat.
Puțin salam și multă șuncă,
Doar nu suntem la regim,
Puțin curaj, puțină muncă
[...] Citește tot
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
D. Șăineanu acordă cu drept cuvânt neologismelor o importanță egală cu elementele neaoșe ale limbei. Aceste neologisme reprezentă ultima fază a culturii noastre sub acțiunea Occidentului, și în special a Franței. Prin răspândirea din ce în ce mai mare a presei și a învățământului, ele încep a pătrunde în stratele de jos ale populațiunii urbane și a deveni astfel o parte integrantă a vocabularului românesc. Mahalagiul cel mai înapoiat nu mai așteaptă astăzi să primească în efecte, în natură, "stima și considerația" ce o adăstase mai multe zile de la șeful său, subprefectul din vremea lui AIecsandri.
Ion Luca Caragiale în Un dicționar român
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârsta ne schimbă atât de mult, uneori uiți că ai fost copil, ai impresia că te-ai născut așa, bătrân, și totuși sunt unele fleacuri care-ți rămân adânc înrădăcinate. Clișee unde adultul dă mâna cu puștiul care trăgea la fit și tocea peste vară la teorema lui Pitagora. De când mă știu, prima ninsoare m-a scos din minți... Îmi venea să urlu de bucurie... Ca și mirosul ăla special din martie. Un miros de verde, de pământ...
Rodica Ojog-Brașoveanu în Cianură pentru un surâs
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!