Pansament

Când omul aprinde întunericul

inima se rătăceşte.

Pansament:

câteva raze de soare zdrobite

în scoarţă de stejar.

gogyohka de Corina Margareta Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este o luptă perpetuă, iar filozofia este singurul pansament ce îl poţi aşeza pe rănile primite din toate părţile.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţi! Să facem ca Verbul să fie omniprezent; secure să fie dar şi pansament.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu epigramiştilor

(Maestrului Petre Ion Florin Vasilescu)

Maestre, nu cuprins de patimi,
Te contrazic, dar, evident,
În vremea asta, peste lacrimi,
O epigramă-i... pansament!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratament epigramatic

Moral e când "pui degetul pe rană",
Când faci din adevăr un pansament
Pe care-l uzi apoi, suficient,
Cu poante din... tincturi de epigramă.

epigramă de Liviu Zanfirescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, o femeie iubeşte cu patos şi autenticitate o singură dată, celelalte relaţii sunt de tip pansament, tampon, absorbant. Cea înţeleaptă nu experimentează, nu face combinări de "n" (bărbaţi) luate câte "k" (ori), ci merge la sigur: unul şi bun căruia îi dăruieşte şi urmaşi.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voluptas

Privesc cu detaşare pe scenă de la stal,
cum ai intrat în rolul gândit de autor,
încât îndrăgostitul de mine-i un decor,
în care voluptatea-ţi se-ntinde abisal

Mă perpeleşte-n dogoarea din deşert,
dezvăluind nuanţe sub orbitoarea-i rază,
hai, toarnă-mi apă pe trupul slab, inert,
de dune de nisip salvează-mă, tu, oază,

De cumpene ora fântânilor e anunţată,
Sărutu-ţi, pansament pe buzele crăpate,
Pecete otrăvită pe ultima iubire eşuată,
Zvon de Yvonne, delir peste cetate...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-mi bisturiul

Adu-mi bisturiul
Nu-l mai văd în trusă
Închide fermoarul
Peste biata husă

Nu mai operez
Lipsă toate cele
Meseria noastră
Plină de sechele

Banii sunt pe muche
Stăm iar rău la plasmă
Nu-mi da aspirine
Dacă zac de astmă

Spune-i să-şi aducă
Pansament de-acasă
Am rezerva goală
Şi lor nu le pasă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă mai regăsesc în trup

n-am întârziat mult
închis în interior
am pornit pe drumul luptei consecvente
în care nu mă las niciodată învins

privesc cu înverşunare
sunt un gladiator în faţa morţii
cu tot sufletul mai presus de cer

lumina care mă învăluie arde cu foc
nu mă mai regăsesc în trup
doresc să cuceresc un alt spaţiu
fără milă.

ştiu voi rămâne să-mi vindec rănile
cu iubirea ta pansament
prin care nu mai supurează

liniştea pe care o învăţ pe de rost
nu are cuvinte

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea şi alte vagoane de gânduri

când nu vrei să adormi singur
singurătatea începe din nou să îţi sângereze
ca un membru rănit într-un vechi război
pentru subzistenţa sufletului

şi nu găseşti în nici o amintire pansament
şi întrebările te lovesc în ceafă ca un bumerang
împrejur nici un răspuns, nici o mână, nici o aripă

îţi trec prin minte vagoane de gânduri
şi auzi adesea cum îţi respiră moartea în ceafă

toţi oamenii sunt plecaţi în alte vise
chiar şi după ce adormi
singur...

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!