Mioara

Sunet de chitară

Linişte şi pace
Tristeţea pătrunde
Toată lumea tace
Fericirea se ascunde
Într-un colţ, ascuns
Cântă şi tresară
Un zgomot nespus
Un sunet de chitară.
Plăcut auzului, dar
Se aude încet
Se aude clar
Un sunet inocent.

poezie de Mioara Drîmbu-Cucu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând

Ce mică este lumea în care mă învârt,
Mă întâlnesc cu mine pe drum şi mă salut,
Sunt păgubaşul suspect de-a fi comis un furt,
Sunt cel ce împrumută şi cel ce dă-mprumut.

Ce mică este lumea!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicul privilegiu

Ce fel de primăvară e şi asta
În care ochii noştri-s înnoraţi?
Coame de dealuri îşi araţă ţeasta

De sub copacii negri, dezbrăcaţi.
Cuvintele răzbat prin întuneric
Drept privilegiu celor condamnaţi

De a trăi ca stelele, feeric,
Iubind, la ani-lumină depărtare,
Înlănţuiţi într-un limbaj homeric,

Al buzelor surprinse-n delectare!

poezie de Mioara Anastasiu din Din vânător ajung vânat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză, surată...

Frunză de toamnă chircită
Pe creangă neagră-n copac,
De ploi şi vânt năucită,
Îmbracă-ţi portul sărac.

Te voi culege în palmă,
Ca pe un vis obosit,
Roşul din tiv ne condamnă
Vinei că ne-am irosit.

Hai să ne-ascundem surată
Prin filele unei cărţi,
Ca la un fel de serată,
Vino să tragem la sorţi!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înstăpânire

Tu n-ai ştiut că ochiul meu e-o trapă,
Care-nchizându-se te va răni,
Că-mi vei rămâne prizonier sub pleoapă,

Şi că iubind te voi înstăpâni,
Tu mi-ai citit în palmă ca-ntr-o frunză,
Când toamna n-a putut a preveni

Dezastrul iernii care mă acuză,
Că te-am închis în aurore boreale
Şi am întins zăpada ca o pânză

Deasupra suferinţelor reale.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iubeşti...

Sunt atât de fericită că vei fi cu mine,
De ziua femeii!
Cum n-aş preţui darurile tale de suflet,
Pe care, cu degete tremurânde, mi le vei dărui,
Când le ştiu valoarea?
Sunt de-o seamă cu dragostea pe care mi-o porţi,
Şi toate,
Ei, da, chiar toate
Sunt
Din
Coprolit!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă de împrumut

Stele-n noapte se nuntesc,
Ani lumină depărtare,
De durere se uimesc
Ochii noştri-n aşteptare
Şi cu cerul se-nrudesc.

Flori se vor nunti în zori,
Dezbrăcate de petale,
Ca atunci cand tu cobori
Mâna pe coapsele goale,
Ce parfum şi ce culori...

Într-un grai necunoscut
Se nunteşte tot pământul,
Să luăm cu împrumut,
De la el consimţământul
Nunţii noaste-n absolut.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare

Pe mine toamna m-a zvârlit din trup,
Ca pe o pasăre imaginară,
Şi n-am vrut vraja ploii să-ntrerup,

Ci am lăsat-o-n mine să compară
Cu toate frunzele-n alai nebun,
Eu îi sunt toamnei lacrima amară

Şi asfinţitului doar mă supun,
Când e de căpcăuni însângerat,
Cu mâna aurul din pomi adun,

Să fac coroană celui adorat.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece vieţi

Zece vieţi daca-aş avea
Toate zece mi le-aş da
La hotar în tara mea

De m-aş naşte a doua oară
Vreau în plaiul cu mioară
Într-o zi caldă de vară

Cer albastru o să fie
Grâul galben pe câmpie
Roşu-aprins pictat pe ie

Dacă iarna va fi grea
Şi vânt rece va sufla
Gândul meu nu-l va schimba

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temeţi-vă

O moarte din o mie de tăieturi
Este umblarea omului pe pământ.

Liberi suntem doar în pruncie,
Până când nişte părinţi ne învaţă
Cum este să iubeşti din frică:
"Temeţi-vă de Dumnezeu şi... daţi-I slavă!"

Citiţi şi răscitiţi cartea aceea neagră
Despre care spuneţi că
Este bine s-o aibă oricine în casă.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!