Poezii despre Manual, pagina 2
In loc de taceri
între pereții mei
împart pâine prăjită
cu un cărăbuș rătăcit
și-o inatenție mică
de frig
mi se lipesc genele
pe sticla de gin
și buzele pe gâtul păpușii
de porțelan
o uram în copilărie pentru sânul ei rotund
și ochii blegi de regina tâmpită
a raftului trei
acum mi-e milă s-o sfărâm în pumn
e și ea un cocoloș de caolin pictat manual
așteptându-ți trecerea
să-i cutremure fustele învolburate
și să-i încarce ochii
[...] Citește tot
poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manual de singurătate
Motto:''Mai mereu/visul meu/e o stare de prezență
din care nu lipsește Dumnezeu''
S-a făcut trupul în care trăiesc un alt trup?
de mi-am clădit în deșert atâtea vise
din toate lucrurile care m-au durut
(și încă din câteva respinse)
amurgul luminează perechi, cu fiecare pas
(odată și incă-odată)
mii de semne caligrafiez
în manualul meu de singurătate...
vreau să pictez pe frunze povești
altar să fac îmbrățișărilor neîntâmplate
nu știu sub care crez
s-a făcut trupul în care trăiesc un alt trup
miroase a mentă și-a tămâie,
și-a trandafir japonez
dar voi ști că nu va mai fi nici un mâine
aproape că-nțeleg de pe acum
de ce de tine n-am parte...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Pârvu Dorin (8 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obezitate
Progresul, ne-a adus în societate
Și bune, și mai rele, de prisos,
De-o vreme, însă, viața ca pe roate
A început să meargă dubios,
Nu mă refer nicicum la calitate
Ci la volum, că unul nu-i burtos,
Iar ca motiv, cei de specialitate,
Spun că a dispărut mersul pe jos ;
O fi motivul bun, însă mă mir
Cum nu ne spun care este pricina
Privind micul ecran ore în șir
Ne crește pe fotolii slănina (!?)...
Dar azi, de la distanță, ca la tir,
Printre canale, când îmi luam bulina,
Descopăr plin de draci și de sictir:
Telecomanda!... aia-i, bat-o vina!....
Mi-am amintit de vremurile-n care
Aveam cu totul alt exterior,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Alt Graal
Stătea un cal
Pe piedestal;
Jos, totul îi părea banal:
Oraș cu iz de carnaval,
Tablou real
Dar teatral.
Un gând frugal
Și anormal,
În mintea lui de animal,
Încolți, ca un vis astral:
Ar fi vital
Și genial
Ca el să devină vocal
În acest univers oval.
El, cerebral,
Inițial,
I-ar dezbăra de-al lor carnal
Concept de trai occidental,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pânză galbenă cu pete metalice
e exact ca și când apeși pedala de accelerație până jos
și-ți simți tâmplele pulsând nebunește
ca niște bancuri de pești ce vor la suprafață
să scape din adâncurile umede
cleioase
și reci
sus înspre lumină
sus înspre culoare
sus înspre zei
muzica se lovește de geamurile mașinii
- e ca un cățel neatent -
se desface în note pe care mi le agăț la urechi
le prefer în locul cerceilor lucrați manual
expuși la vânzare duminica în piața unirii
de o parte și de alta a șoselei
câmpurile de rapiță se întind extenuate de prea mult soare
invadează treptat ambele benzi de circulație
roțile
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Marincaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să învățam iubirea
pentru început lasă-ți ochii să plutească liber pe apele întrebărilor
șterge orice urmă de îndoială și îmbracă-te în lumină
lumina are nevoie de lumină pentru confirmare
lasă buzele să-și caute locul într-o rugăciune mută, susurată
și buzele vor învăța sărutul umezindu-se ușor
preluând controlul întregului fior
mâinile tale vor cădea secerate și doar degetele vor descifra
notă cu notă serenada nopților cu lună
într-un freamăt prelung
trupul va învăța rigoarea arcului vibrând la orice atingere
și dogoarea soarelui se va rușina văzându-ți ardoarea
iar punctul de curgere va fi scris în fiecare celulă
nu. iubirea nu intră în nici un manual.
și nici patul lui Procust nu o încape
și mai ales... iubirea se trăiește nu se învață
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În gol
viața continua să se deruleze
de mult se difuzase episodul final
nu mai simțeam nici măcar oboseala
exasperarea de a repeta una și aceeași temă
repetiția dilua simțurile
sentimentul primejdiei
o mână uriașă frământa vocile
amesteca trupurile
de aceea poate narcisele își pierduseră
apartenența la clasa filelor albe
portocalii înfloreau inodor
într-un manual alterat
de trecerea degetelor și a timpului
văzută dintr-un tablou
viața era cântecul monoton la flașnetă
într-o după-amiază nenumită
în care deposedați de tragic
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scufița și lupul (o altă poveste) - Another story with the wolf
Mă-ntrebi cum oare, în sfârșit,
Deși doar lup, sunt fericit?
Păi, frate dragă, în pădure,
Când fost-am ieri să mănânc mure,
De foame mare... am văzut
Cum pe cărare-a apărut
"Scufița Roșie" cântând,
Un coș cu ea cu greu cărând;
Se mai oprea, mai suspina...
(Oare de dor de "buna"sa?)
Am hotărât atunci subit
În cale să îi ies grăbit
Și să îi spun: "bunica ta
E... în oraș, la o cafea.
Să o aștepți venind, de vrei,
Coleg de joacă să mă iei!"
Zâmbind sfios, Scufița-ntreabă
De ce sunt sur, de ce am barbă...?
Și îi arăt atunci ce vrea.
Ce încântată-i fata mea!
[...] Citește tot
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
avatarul în care locuiesc
nu sărbătorește primăvara
de fapt nu sărbătorește nimic...
dar pe mine
nu mă supără nesărbătoririle
ci doar dedublările minții
mă enervez de pildă
pentru că m-a forțat să mă fac vecin
cu un bătrân nebun care își plimbă girafa
în fereastra mea
și cu o studentă la psiho
care pune etichete pe orice trecător
dintr-un manual freudian
e multă gălăgie
în această conștiință comună
a mea și a avatarului meu
la fel ca într-o garsonieră
în care doi soți se bat
pentru telecomandă
aș vrea să divorțez cumva de mine
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiri la cote înalte
La Starea Civilă sau în fața Altarului,
O Evă a zilelor noastre și un nou Adam,
Se pregătesc a decola spre roua-cerului
Ducând cu ei două inele și-un caiet-program.
Căsătoria-i avionul făcut pentru zbor...
Conștienți ei sunt că vor fi și momente de risc
Că Iubirea-i a lor roată și inelul Tabor,
Adam e pilotul, al încrederii obelisc.
Credeți în el, Iubirea duce la fericire
Iar fii de vor veni, ai navei pasageri vor fi.
Viața lor depinde de-a voastră învrednicire,
Fiți prudenți dar zburați lejeri, în cerc să fiți hi-fi.
Uneori, în zboruri se va întâmpla să simțiți
Turbulențe, în gol de aer să cădeți răniți,
La sol să vă întoarceți speriați și obosiți,
De o noua plecare cu calm să vă pregătiți.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!