Poezii despre Celesta, pagina 2
De unde nu știi
De unde nu știi
cad pe suflet picuri de lumină,
ploaia cu mântuire celestă
ce înverzește pământul
și se întinde ca un spirit
ce nu moare niciodată.
Stă printre oameni și le oferă liniște
chiar și când ei se neglijează.
Lumina se multiplică pe sine
până-n adâncul nelucrurilor
unde cunoașterea sapă în univers,
nu se oprește din drum,
dar drumul e nesfârșit
și nesfârșitul nu-i uman.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul căutătorului de Dumnezeu
Îl caută pe Dumnezeu
Și încă n-a putut să-l vadă,
Acolo sus, în apogeu
Rămâne-n spațiu prins în nadă.
A scotocit și-n Empireu,
De pază a-nceput să șadă,
Să-l caute pe Dumnezeu,
Dar încă n-a putut să-l vadă.
Pe gânduri a-nclinat să cadă,
Că de găsit e tare greu
Și să-ntâlnești un antic zeu
Pe o celestă esplanadă.
Îl caută pe Dumnezeu!
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pentru voi
Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră
Am venit pe pământ
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând
Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară
Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-ați
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pentru voi
Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră
Am venit pe pămînt
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând
Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară
Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-ați dorit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un suflet dăruit
Un suflet blând si iubitor
Se naste la juma de secol
Seamănă iubirea izbitor
Atracție celestă acelaș pol
Născută sub raza de lună
Hrănită cu seva de la pom
Aud si îngerii cum sună
Acceptă mă in corp de om
Apă beau din roua dimineți
Mă ridic pe rază la soare
Iubeste mă fără să regreți
Caci viața este trecătoare
Un suflet dăruit eternității
Când soarele este la răsărit
Isi caută perechea vietii
De iubire niciodată nu e golit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de lumină
Lumina ochilor dragi -
Limitată, obscură,
Abstractă și cu măsură...
Ochi de lumină -
Un plus infinit transcendentm prelucrat,
Nelimitat...
O iubire celestă -
Deschidere, rugăciune, iertare,
O lume de îngeri,
O pleoapă de vis și ninsoare...
Must stelar risipit în esențe,
Har divin, bucurii, tinerețe...
Mireasmă de flori, cânt și susur de ape,
Clopot viu de cuvânt
Peste strune de șoapte.
Raiul zbătându-se-n lanțuri,
Întrr-un iad peste care,
Cade-n lacrimi și rugi,
Dumnezeiască ninsoare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuziune totală
În zborul lor diafan,
doi norișori se întâlnesc,
acolo sus, pe cerul suveran,
într-unul singur, mirenesc.
Sunt gândurile celor ce se iubesc,
pe bolta celestă se reunesc,
în armonie, fericite plutesc.
Gânduri eterice îmbrățișate
ca și sufletele în iubire scufundate,
în infinitul ceresc se regăsesc
și totul e lapte și miere,
un Noi infinit de cer și de stele.
E fuziune totală-n trăire și gând
când sufletele rup poarta tăcerii,
cer și pământ e un tot fecund
de iubiri salvate din antimemorii,
cuibărite în norul alb, delicat și suav.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge
ninge ca dintr-o fântână
cu rigoarea ei celestă
că zăpada manifestă
tirania ei de zână
posesiva ei iubire
diafane straie albe
bogăția ei de salbe
trece dincolo de fire
frig de crapă pietrele
fără lemne nu se-ndură
sobele să dea căldură
să-ncălzească vetrele
ninge ca o condamnare
toate diminețile
să ne spele viețile
de păcatele murdare
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creator
după ce se insinuează în minte
o muzică celestă se așază în gând
învață cuvintele să valseze
până își corectează erorile nu lasă loc la îndoieli
si ele devin adevăr viu
iar Tu îl transformi pe om în creator
în schimbul unei himere în așteptare
și gândul cu care Tu îi umpli mintea devine
zâmbet pe buze înflorit
sau un țipăt slobozit din piept
sau o picătură de sânge cursă
din degetul arătător cu care leagă veșnicia
de durata timpului senin
pe care Tu îl îndemni să-l trăiască
și nu-l găsește nicăieri
decât în paradisul Cuvântului Tău blând
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apăsarea amurgului
parcă aș sui un munte
macabru
în fiecare zi tot mai grea
mi se năzare cărarea
întunerici îmi străbat mai acut
decât ieri
căutarea identității profunde
pietrele salută scrâșnind
sub apăsarea amurgului
niște crengi descărnate de vise
îmi împovărează spinarea
într-un perpetuu supliciu
al senectuții
tot mai jos mă aplec
după oasele zilelor rămase
într-o trecătoare
o proiecție bizară e trecutul
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!