Poezii despre Carnavalul animalelor, pagina 2
Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor ...
Câinii vagabonzi sunt condamnați la o existență mizeră printre ruine,
insule gigantice de gunoaie.
Oamenii au rămas la fel de nepăsători
de mediul înconjurător; dezinteresați
de a construi o formă de solidaritate
și supraviețuire armonioasă cu tot ce îi înconjoară.
Îndepărtați de poruncile lui Dumnezeu, lunecă
în mijlocul singurătății ca o revărsare neagră a nervilor
într-o lume sumbră și n-au cum să vadă
sinceritatea din ochii animalelor abandonate.
Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Și animalele iubesc, sunt gata de a-și oferi iubirea
până la sacrificiu.
Gândiți-vă ce înseamnă un suflet de animal cu zâmbetul larg
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
À l'improviste
Foi de plastic strânse-n cort
Și din frig dau de căldură
Unde nimeni nu-mi mai fură
Din puținul meu confort
Un decembrie cu soare
Prin efectul lui de seră,
Ca un cânt de baiaderă
Absolut din întâmplare!
Și-mi închipui că fac plajă
În Sargasse sau Hawaii
Nici euro, nici parai
Doar tăria dintr-o glajă,
Mi-a mai susținut moralul
Că angoasa care scurmă
Cronicile de pe urmă,
Subminează carnavalul
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul nostru se-ntrerupea brusc
Jocul nostru se-ntrerupea brusc
În zilele ploioase ca o
Veveriță când ieșeam să-mi usc
labele. Iar tu strigai: Makao!
Înghețase-n baltă pipirigul
Eu aveam o teamă de scaieți
Tu fugeai să nu te prindă frigul
Să întâmpini alte dimineți
Nu iubito, munții nu-s de vină
Dacă tu nu mai citești jurnalul
Trage storul, fă lumină,
Clovnul a fugit cu carnavalul
Murgul necheza. Săreau scântei
Ca dintr-o brățară de bazalt
Câte vorbe fără de temei
Îngropăm cu ziua în asfalt
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără inspirație
Sunt cufundat în neputință
Oricât încerc și am voință,
Dar n-am idee, nici cuvinte,
Nimic nu văd, mi-e goală minte...
Și sufletul mi-e gol la fel,
Nu simt emoție, n-am țel,
Este ca și cum aș fi mort
Epuizat, fără efort...
Și-mi face rău și nu am leac,
Simt gol în inimă, în stomac,
Mă uit la tot ca printr-o sticlă...
Sunt ca un autist, mi-e frică.
Și boala parcă nu mai trece
De multe zile, peste zece,
Se pare c-am atins finalul...
S-a dus poemul, carnavalul.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Startul bătrânilor
noi
bătrânii din linia
întâi ne facem siesta
abia
apoi alergăm în de-gringo-ladă
câte unul așteptând să mai cadă
în brațele altuia
într-o
seară de vară cu fulgi
de păsărică zburătăcită
o doamnă de vârstă apropiată
în leșinuri dramatice-n parcul
justiției din centrul orașului
dichisit pentru carnavalul de
mâine
(?!) -
ca un arc terminal
peste ezitările timpului încă fiu
de-o antenă de tele
fonie utilă spânzură încordată
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocina politică
Politichia românească neolitică
Nu-i de sorginte mioritică,
Gașca demnitarilor
E ferma animalelor,
Porcii se îmbulzesc la mâncare,
Se bat în râturi belșugare,
Statornicita ură viscerală,
Ingrată, castă, ne înfioară,
Cutremurătoare pe întregul an
Obrăznicia unui mitocan,
O mârlănie bine conturată,
De mârlani în stare avansată,
Se servesc sub bolțile celeste,
Tărâțele politice prea indigeste.
pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie de moment
M-am bucurat, în viață, de răsfăț,
M-am risipit, cum spune, just, norodul;
Acuma, stau în casă și învăț
"La gât cravatei cum se leagă nodul".
Plimbându-mă prin casă, ca-n povești,
De-atâția pași, s-a subțiat podeaua
Și-n timp ce presa debitează vești,
Îmi strâng, sătul de liniște, cureaua.
Privesc pe geam, recit, în gând, o odă,
Dar Teama e gravidă, stă să nască,
Și Carnavalul, de un timp, la modă,
Pe stradă mai trimite câte-o Mască.
Afară sunt lalele, trandafiri
Și verdele e tot mai hotărât,
Dar, evident, cu lanțul de scumpiri,
Curând ne punem funia la gât!
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munca animalelor...
Animalele se-adună
Să muncească împreună,
Viața să-și organizeze,
Lucruri bune să creeze.
Iepuroaica-aerisește,
Rățușca se bălăcește
Mătură până-n-serat...
Se gătește... și-a plecat...
Câinele lemne adună,
Gâsca face casa lună...
Mâța vine de la moară,
Grâu și orz în spate cară...
Vulpea culege merinde,
Mere, alune și ghinde...
Găina sapă-n grădină,
Găleata-i de flori e plină.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vladimir
Țopăie morții în cimitir,
Sus e statuia lui Vladimir,
Oasele urșilor saltă-n cavou,
Umblă Columb, în mână c-un ou.
Dansează beat bietul Falstaff,
El nu e fals, nu este grav,
Capul ce joacă nu e tăiat,
Milă îmi este de proful Unrat.
Femei istorie, femei glumind,
Deltele cresc, crime și grind,
Află sub unghii probe legale,
Faptele sunt doar cacialmale.
Masca veseliei a fost furată,
Carnavalul fuse chestie bluffată,
Cad păsări din cer, nu aveau nici aripi,
Mitraliera pare coadă de ghitară.
Zei pe sticlă leagă vorbele, făloși,
Burțile se umflă, iepurii-și fălcoși,
Bustul, salsa, fundul câștigă teren,
[...] Citește tot
poezie de Bori Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te dedai la chestia-aia
Când te dedai la chestia-aia, plăcerea-i vulgară și scurtă prea de tot;
Iar apoi, făcută, vei regreta-îndată acel sport:
Așa că nu te mai repezi ca orbii pe ghețuș,
Aidoma animalelor înnărăvite la frecuș:
Pofta va scădea, iar dorința va deveni trecut,
Păstrând intactă sărbătoareal, ca la-început;
Vino, să stăm alături schimbând sărut pentru sărut,
Nu-i trudă-n asta, cum nici rușine nu-i, dar e plăcut.
A plăcut, place, va plăcea cât va fi soare în azururi,
Nu se va stinge nicicând și totul va fi doar început de-a pururi.
poezie de Petronius Arbiter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!