+un +om +deosebit

Dorindu-mi să mor

Deoarece mă întrebi, cele mai multe zile mi-au dispărut din memorie.
Merg în hainele mele, nemarcată de realitatea plimbării.
Apoi, acea de nerostit dorinţa carnală se întoarce.

Chiar şi astfel, nu am ceva împotriva vieţii.
Ştiu bine săbiile ierbii despre care faci vorbire,
textura pe care ai plasat-o sub soare.

Dar sinucigaşii au un limbaj propriu,
asemeni tâmplarilor, ei vor să ştie ce unelte vor folosi.
Ei nu întreaba niciodată de ce construieşti.

Atât de simplu am recunoscut de două ori,
am posedat inamicul, am mâncat inamicul,
i-am confiscat arta, magia lui.

În acest mod, densă şi gânditoare,
mai caldă decât uleiul sau apa,
mi-am tras sufletul, salivând cu gura deschisă.

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna nisan, sărbătoarea azimilor

nu mai era mult
urma să se sfâşie perdeaua templului
oamenii de vază din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paşte
nimic deosebit
fuga din egipt rămânea o amintire
i se dădea cezarului ce era al său

pe la colţuri zornăiau treizeci de arginţi
iuda se prelingea pe lângă ziduri
ca o părere
ca o vinovăţie
nici nu bănuia ce discuţii aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate că însuşi dumnezeu a bătut din palme)

eu cred că primul torquemada a fost caiafa

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniştea... (18 aprilie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat!

Hristos a înviat!
Şi liliecii temerii ni i-a îndepărtat,
Zâmbetul de zahăr pe chip
Instant ni l-a redat!

Cu iasomiile păcii şi trandafirii roşii ai speranţei
Inima ne-a împodobit,
Iar în aer se simte pregnant
Al biruinţei parfum deosebit!

Primăvara a venit cu un mesaj
În istoria umanităţii nemaipomenit:
"Paşte fericit şi minunat!
Hristos a înviat!".

Cel ce crede cu adevărat să fie
Din neam în neam binecuvântat!
Păcatele oamenilor cu sângele Său le-a spălat Oferind acces nelimitat
La Harul Său îmbelşugat!

[...] Citeşte tot

poezie de Michelle Rosenberg (8 aprilie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţă

Ţi-am dăruit toate cărţile pe care le-am publicat,
Trupul şi sufletul, fiecare jupuit şi însângerat.

Şi, totuşi, esenţa pe care ele-o conţin, bunăoară
Chiar într-un singur poem, este deosebit de clară,
Chiar într-un singur poem este evidentă şi-amară:

Pe acest pământ, aici aproape sau departe,
Fără dragoste e numai teama care ne desparte.

poezie clasică de Pearl S. Buck, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna nisan, sărbătoarea azimilor

nu mai era mult
urma să se sfâşie perdeaua templului
oamenii de vază din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paşte
nimic deosebit
fuga din egipt rămânea o amintire
i se dădea cezarului ce era al său

pe la colţuri zornăiau treizeci de arginţi
iuda se prelingea pe lângă ziduri
ca o părere
ca o vinovăţie
nici nu bănuia ce discuţii aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate că însuşi dumnezeu a bătut din palme)

eu cred că primul torquemada a fost caiafa

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniştea... (18 aprilie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afrodita

Fericit mire, căsătoria s-a împlinit aşa cum ţi-a fost pe plac,
ai fecioara pe care ţi-ai dorit-o;
înfăţişarea ta, mireasă, este numai graţie,
privirea ţi-e nespus de dulce,
iubirea e răspândită pe faţa ta frumoasă.
Afrodita te-a cinstit în mod deosebit...

poezie de Sappho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul IV

Mi-a rupt din cap adânca-mi adormire
un tunet greu, încât sării pe cum
un om trezit din somn prin zguduire.

Şi-acu-n picioare stând, eu detei drum
privirii odihnite-n jur, să-mi spună
ce loc e-n care mă găsesc acum.

Pe-un mal eram, al tristei văi ce-adună
în jalnica-i prăpastie-un infinit
echou de vaiuri ce de-a pururi tună.

Adânc şi negru-n neguri învălit
e fundu-ncât privind în el în vale
nimic în el eu n-am deosebit.

– "Să-ntrăm acum la nesfârşita jale",
vorbi Virgil cu faţa-ngălbenită,
"voi merge-ntâi şi-al doilea-i fi pe cale."

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe darul vieţii!

În visul din noaptea asta, tinereţea mi-am privit
Şi am înţeles din start cât de multe am pierdut
Trecut-au anii ca gândul, să-i preţuiesc n-am reuşit
Şi abia atunci mi-am dat seama, c-am crescut şi n-am ştiut...
Darul vieţii mele este, tinereţea ce-am trăit
Unde am încercat mereu să fac ceva deosebit
Ca să-mi rămână în amintire, faptele de neuitat
Cum a rămas aşa odată, un lucru mare-însemnat
Tinereţe-floare tristă, ce să fac de n-am ştiut
Să-ţi păstrez a ta splendoare încă un an, încă un minut...
Te privesc cu disperare, din urmă mă uit cum pleci
Şi din urma ta apar dimineţile mai reci...
Tinereţe eşti un dar ce trebuie preţuit
Cum mama păzeşte un copil, când abia este născut...
Nu pleca mai stai te rog, repede mă părăseşti
N-am reuşit să înţeleg cât de mult îmi trebuieşti...
Tinereţe dulce floare, dai culoare omenirii
Cine te-a trăit deja, rămâne cu amintiri
Nu-i limbă să poată spune, nici stilou să poată scrie
Tinereţe floarea vieţii, tinereţea e poezie!

poezie de Adriana Stratulat (18 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea celor doi...

n-am fost nicicând, nicicând iubit de tine deşi îţi insuflai că sunt iubit
simţeai un iz de nepăsare pentru mine ornamentat cu interes deosebit

şi mai simţeai un fel de milă-n pripe ce imita perfecta încîntare
când încercam să fâlfâi din aripe şi să le fac mai repede să zboare

şi uneori mă alintai cu soi de stimă când împleteam în avalanşa de cuvinte
ba strofe fără noimă ba cu rimă ba lava din suflare mea cuminte

nici nu mă zic de alte sentimente de gelozie patimă ori vise
dar pot să le adun ca componente a unei matematici mai precise

şi dacă facem şi abstracţie totală de-mprejurarile impuse de destin
şi intonaţia din ruga ta fatală să fiu cumva alături, clandestin

pot afirma c-am fost iubit de tine într-o poveste inventată pentru doi
de oameni cu moravuri libertine şi compromis cu îngerii din noi...

poezie de Iurie Osoianu (21 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitir globular - Oceanul Pacific de Sud

φ = 026o01'S
λ = 111o16'E

Cea mai adâncă depresiune
suferă de aer adiţionat
şi de trupuri rigide
cufundate într-un somn amniotic.

Pe Sydney,
seră de alge expertizate,
vinciul de ancoră spart,
iar în imediata apropiere
George Booth ordonând
strigătele către farul
ce se aprinde la răsărit.
De pe luciul mării cad făclii aprinse
spre adânc deosebit
şi nimeni nu se uită într-acolo,
limbile se preling peste punţile epavelor,
sfârâind ca o tânguire,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Durloi din Nautica poesis
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!