+pisica +cu +c

Iubitei ce-şi plimbă pisica-n lesă

Iubito, tabla înmulţirii
E pentru mine un supliciu.
Nu ştiu cât face şase ori nouă
Nici dac-aş fi bătut cu biciul
De tine, mică şi nervoasă,
Că sunt atât de imbecil.
Dar, iată, gândului meu leneş,
Pe care cu sfială ţi-l
Strecor sub rochia uşoară
Şi galbenă, nu-i este frică,
Deşi plutim în plină stradă,
Să te sărute pe pisică!!

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciufa

Surioara mea cea mică
Plânge. Nu mai vrea nimica.
... A-nţepat-o vreo urzică?
Sau, o fi pisica?!

Hai la ea în curte, fuga,
Las caietele pe masă.
Dar ea vine ca zvârluga
Iute, mânioasă.

Strigă: – Ciufa! Ciufa aia!...
Albă-i sora mea, ca rufa.
După fân, und ee claia,
Se ascunde "ciuaf".

Care ciufă?... E o cloşcă.
Surioara speriată
Avea-n mână o piroşcă...
N-o mai are, iată....

poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşte

Lepădaţi căpestrele
Deschideţi ferestrele
Să intre binecuvântarea
Cât Golgota, cât zarea.

Am fugit de pe cruce
Cu picioarele năuce
Şi-am venit înapoi
Să vă dau anafura vieţii d-apoi.

Să fiţi cuminţi toţi
Miniştri, cerşetori şi idioţi;
Cu roua, cu deşertăciunea
Faceţi-vă zilnic rugăciunea.

Eu am să plec imediat.
Satan e concediat
Aşa că veţi trăi fără frică
Şi om şi măgar şi pisică.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 9 -10 (aprilie 1944)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicile

Savanţi severi, plecaţi pe luneta planetară,
Ca şi amanţi frenetici, când vârsta li-e-n declin,
Iubesc voinica, blânda pisică din cămin,
Ca ei de rebegită, ca ei de sedentară.

Prietene ştiinţei şi voluptăţii vii,
Ele iubesc tăcerea şi-au spaimă de tenebre;
Le-ar folosi şi Iadul la cursele-i funebre,
De şi-ar pleca trufia felină spre-a servi.

Visând, ele s-aşază în nobilă ţinută,
Ca sfincşii ce-n deşerturi contemplă zarea mută,
Sau dorm în pacea nopţii şi-a visului etern;

Le luce magic coapsa de scînteieri mobile,
Şi pulberi, ca nisipuri de aur ce se cern,
Le scapără prin stranii şi mistice pupile.

sonet de Charles Baudelaire, traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna pe drum

1
Luna mă duce acasă.
Vreau să-o iau cu mine în ziua de mâine.
Până la capăt, în această tăcere calmă...

2
Miau, miau, miau...
Vă rog, nu deranjaţi.
Sunteţi fiinţe umane
Sau, poate, ceva mai fiabil?

3
Desigur,
Nu există nimic de care să fii mai mândru decât faptul de-a fi om.
Dar tu?
Tu eşti o pisică.
Iar un vânător de şoareci se poate considera Mao.

4
Vreau să-o iau cu mine în ziua de mâine!

[...] Citeşte tot

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea de sub apele sărate

Lumea de sub apele sărate,
Păduri pe fundul mării, frunze şi ramuri, licheni uriaşi, iarbă
Flori stranii, seminţe, încâlciri enorme, jocul luminii-n apă, gazon roz,
Culori, gri pal şi verde, purpuriu, alb şi auriu, salatele mării pe tarabă,
Înotători muţi printre pietre, corali, hrană pentru-înotători şi-înotătoare,
Existenţe molatice păscând acolo suspendate sau târându-se,
Balena pulverizând aer şi apă, fluturându-şi lent coada,
Rechinul cu ochi de plumb, morsa, ţestoasa, foca-leopard, pisica de mare,
Sunt pasiuni acolo, războaie, preocupări, priviri şi fel de fel de respiraţii,
E-o altă lume dincolo, altă privelişte – şi-un aer subtil inspirat de fiinţe
asemeni nouă din această sferă,
E-o lume-n continuarea lumii noastre, a unor fiinţe din alte sfere.

poezie clasică de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe de iarnă

Doamne Tu Te ţii de glume
Nu ne vezi mizeria?
Pentru ce-ai lăsat pe lume
Geruri ca-n Siberia?

Nu mai este mămăligă,
Vremile-s teribile.
Astăzi toată lumea strigă:
"N-avem combustibile!"

Mahalaua şi calicii
Umplu bulevardurile
Au iesit ca bolşevicii
Să distrugă gardurile.

Nu e chip de dimineaţă
Să mai baţi trotuarele,
Că-ntr-o clipă îţi îngheaţă
Nasul şi picioarele!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu din Parodii originale, ed. I
Adăugat de Bogdan Ghiţescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulturul

Vulturul m-a muşcat de mână când l-am încătuşat,
Dar s-a-nvăţat cu mine şi stă legat în curte;
Un câine l-a umplut de purici, pisica l-a scuipat.
Îi place viaţa nouă... În grohăituri scurte,

Mănâncă mult... i-e lene... începe să se-ngraşe.
În ochii mici şi roşii zadarnic caut cerul;
Aripa i-e greoaie, privirile sunt laşe,
Vulturu-şi pierde zilnic simbolul şi misterul.

Găinile trec calme, cotidiane, proaste,
Pe lângă el. Vulturul ia graţii de păun;
Imperial se uită la păsăreasca oaste,
Căci el numai cu porcul se simte frate bun...

Îl oboseşte bolta de-atâtea ori brăzdată,
De nu-şi înalţă ochii spre cerul azurat?
Vulturul nu-şi ridică privirea niciodată,
Căci a lăsat-o veşnic spre stârvul căutat...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasa nimănuia

Acasa nimănuia mi-am culcat
fluturele şi păianjenul.

Nu vă mai înmulţiţi, - am strigat la ei,
hrăniţi-vă cu raze!

Fluture tu, să visezi ovale!
Păianjane tu, să visezi cifra şapte!

Acasa nimănuia mi-am pus
stele verzi ale durerii, în durere,
şi aerul pe care-l mai am,
În respiraţia pietrelor, l-am pus.

Mi-e câine de pisică
şi atât de cald de îngheţare,
cum nu mi-a fost niciodată!

Acasa nimănuia
m-am stres pe mine însumi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec vechi

Langa mare am facut cantarea asta
Ascultati sa i-o spuneti daca o s-o intalniti
E inalta, are ochi buni si linistiti
Si e blonda cum e iarba ce-a simtit fiorul coasei
O, te-ai dus, te-ai dus iubito intr-o iarna dupa masa
Si mi-e inima o floare ofilita
O hartie - poezie veche si demult mototolita
Si-aruncata in cutie sau sub masa
Tu ai vrut Marie sa-ti legi o franghie de gat
Fiindca mama ta te-a iubit
In haine de Duminica dansul a venit
Si ti-a sters de pe florile obrazului plansul.
- Luna e rosie Marie, noaptea cum sa fie - cenusie
Vino cu mine la mosie
O sa-ti plangi intai durerea toata, nesuparata
Intr-o odae veche si intunecoasa, intr-o odae linistita si curata.
Unde sa te poti desbraca in pielea goala
Ca sa dai suferintei desmierdari
Poate o sa vrei carti cu poezie pentru uitari
Sau papusa cu leagan si ingrijiri de boala.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!