Poezii despre pacatos si sfant, pagina 2
Aici sunt păcate
Și-mi iartă greșeala de-a ști să iubesc,
Cu mintea, cu trupul, cu suflet ceresc,
Mă iartă că-mi caut etern în femei,
De-acum până-n clipa când vii să mă iei
Greșeli sunt destule și știu că le fac,
Sunt înger în versuri, în viață sunt drac,
Mă iartă degeaba, degeaba mă ierți,
Nu pot să nu fiu și aștept să mă cerți
Aleg semnul crucii chiar dacă greșesc,
Regrete m-apasă, dar vreau să trăiesc,
Degeaba promit că încerc să mă schimb,
Nu știu cum să port o coroană de nimb
Sunt doar păcătos pe un drum luminat,
Cu trupul murdar, dar cu suflet curat,
Mă iartă din nou că iubire aleg,
Din trup de femeie ajung s-o culeg
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadoul perfect
Din vremuri de demult, apuse, neuitate,
Dintr-o trăire sfântă, dulce solemnitate
Fost trăitor în Rai și renegat de Duh
Suflet orbecăind adesea prin văzduh.
Un Om își plânge viața, pierdutul Paradis
De mii de ani fiind un chinuit proscris
Și într-o rugă vie, mereu neîntreruptă
Cu demoni și cu patimi în permanentă luptă.
Adamul cel dintâi, fatalul păcătos
Cel ce s-a lepădat de Dumnezeu Hristos
Trăiește acum în noi, așa cum s-a prezis
Cu toată slăbiciunea și tot ce-i interzis.
Fiu neascultător, de-a lungul și de-a latul
Împrăștiind voit pe-ntreg pământ păcatul
Vei înțelege oare, cândva, în astă viață
Să nu fii neclintit, cu sufletul de gheață?
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadat de-aș fi
Se scurge clipa-n deznădejde, nimic nu mai e sfânt
Iar pe trotuarul lumii din ce în ce mai strâmt
Răceala din privire și lacrima ce doare
În jungla vieții sunt cele mai negre fiare.
Balast și zgură multă se varsă amar din noi
E cel mai crunt și rece, cel mai perfid război
Mă simt un prizonier în zeghe și în lanțuri
Uitat, abandonat și aruncat în șanțuri.
Mi-e dor de taina lumii, mi-e dor de sfânt potir
De-altarele stropite cu-aghiasmă și cu mir
O candelă a iubirii să ardă neîncetat
La interviul vieții să pot să fiu iertat.
Pe jertfa crucii tale, îmi plâng destinul, Doamne,
Că nimeni nu mai este care să ne condamne
La dragoste, ofrandă și generozitate
La rugăciune sfântă către divinitate.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sirena și pământul... aprilie
Într-o noapte de aprilie
După dulci zile de vanilie
Și frumosul soare îmi zâmbea
Și căldura lui îmi vorbea
A apărut din vid, de nicăieri
Ochii ei reci precum bradul, cu văpăieri
Un suflet curat, e o sirenă
M-a privit... m-a pus in scenă
Desculț, tânăr și isteț
Sincer... păcătos... descurcăreț
În călătoria mea în viață
m-a trimis, suflet de gheață...
Și o coroană iși așează, cu spini
Și iese la suprafață din tulpini
Ochii mari se înroșesc
Pot citi cum mă sfârșesc...
[...] Citește tot
poezie de Viorel Ionuț Pascan din Tulburările unei minți neclare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e tare, tare dor
Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu
La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerșetori și alte pături
Ce Te huleau parcă ieșiți din minți,
Cum fiii-i persecută pe Părinți;
Când universul și-a fost frânt o roată
Am strigat și eu cu-această gloată:
- Crucificați-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!
Voiau și ei, voiam și eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viață-dătător
De-atuncea plâng și mă-nfior!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vreme de calvar
Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu
La vreme de Calvar eram alături
Cu fariseii, cerșetorii, alte pături
Ce Te huleau parcă ieșiți din minți,
Cum fiii-i persecută pe Părinți
Când universul și-a fost frânt o roată
Am strigat și eu cu-această gloată:
Crucificați-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!
Voiau și ei, voiam și eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viață-dătător
De-atuncea plâng și mă-nfior!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți"
dar Doamne, unde e acest aproapele?
am obosit să fiu eu
ai obosit să fii tu
de vină sunt el și ea
noi vom face,
voi ați stricat
ei, ele... oare la ce se uită?
cum să-l recunoasc?
asta e greșeala celor mulți.
tu vrei să recunoști și apoi să iubești
recunoștința vine și ea după iubire
yin yang, el și ea, cald rece
dar iubirea nu caută
iubirea se revarsă
și mai ales... cum să mă iubesc?
atât de mult am iubit lumea...
încât m-am frânt trup în trup, oferindu-mă
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hristos Paștele nostru!
Paștele-i Isus Hristos!
Mai e puțin și-i sărbătoare,
Paștele-i în așteptare,
Toți încep cu mic cu mare,
Să pregătească multă mâncare.
Unii pregătesc sarmalele,
Ciorbe bune cu perișoare,
Ouă, miel, mici, pentru frigare,
Murături, vin, bere, băutură tare.
Alții pregătesc și dulciuri,
Cozonaci, torturi, și checuri,
Cumpără și multe sucuri,
Că sunt bune pentru grețuri.
Oare aceasta-i sărbătoarea?
Paștele este mâncarea?
Paștele este frigarea?
[...] Citește tot
poezie de Marcu Olimpiu (13 aprilie 2020)
Adăugat de Marcu Olimpiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu fiecare lacrimă
Cu fiecare lacrimă zidesc o treaptă
Din scara ce mă duce sus spre nouri
Acolo unde grădinile cu flori și heruvimi
Așteaptă ploile din tina ochilor de muritori.
Cu fiecare lacrimă gândesc că pot ajunge
La rădăcina florilor și-n tuburi ce cântă veșnicia
În lemnișoare ținute-n mâini și sfinte buze
Ce se-ncălzesc în suflul nemuritorilor din Rai.
În naiurile lor din bambus parfumat de flori
Aș vrea să fie plânsul lumii și al meu furat
Să l cânte cei din ceruri fără de păcat lumesc
Pentru iertarea tuturor tristeților din lumea pământeană.
Din fiecare lacrimă să facă note pe un portativ
Să prindă glăsuire în căptușite guri cu-argint
În praful stelelor să se doinească dorința de-nviere
A celor ce îngenunchează pentru izbăvirea inimii din moarte.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (26 februarie 2019)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu este rușinos să te prăbușești în durere
De la începutul vieții cu stângul am pornit
Un mielușel de lapte, pe râsul ierbii crude,
În care bucuria încet încet se pierde
Dacă în ochi și-n suflet nu ai pe Duhul Sfânt.
Crescând în stânci și floare am plâns la pieptul Evei
Cu limba păcătoasă, și-un ochi atins de rău
În care îndoiala și răutatea scurmă
Lumina și un Soare - Veșnic Dumnezeu.
Între Pământ și Cer o ramură cu floare
Un OM matur zâmbind, la tot ce e frumos,
Un fals creștin ce-ndură vântul disperării
Să prindă-n firea lui, o mare de plăceri.
Prin zori și ciute frânte un călător am fost
Un graur cântător, de dragoste și pace,
Un botezat pierdut prin valurile vieții
Ce-și căuta Iubirea in lumea desfrânată.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (30 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!