Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Detalii


Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+om +de +spirit

Poezii despre om de spirit, pagina 2

David Boia

Forţa unui ideal

Ideal pelegrin destoinic
Emisar din conştiinţă
Interpretul firi umane
Virtual dar cognitiv
Forţă potenţială de soi
Forţă cinetică la bază
În ipostaze pururi nobile
Când cu viteză infinită
Şi cu trăire fără margini
Vibraţie de natură sacră
Poartă ce duce în veşnicie
În lumi noi fără hotare
La o putere absolută
Inspirând creaţii proprii
Deschizând ferestre la cer
Platonic sau speculativ
Spirit eminamente firesc
Depăşind lumina lumii
Cuget animator în gest
Traducând ideile în fapte

[...] Citeşte tot

poezie de (25 septembrie 2015)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Baudelaire

Zori spirituale

Când la destrăbălaţi vin zorii albi şi vineţi,
Intrând în armonie cu-arzândul Ideal,
Având şi mijlocirea unui mister fatal,
Un înger se trezeşte în jalnicii procleţi.

Al cerurilor sfinte îndepărtat azur
De omul prăvălit, dar care mai visează,
Se cască, se deschide, cu hău-n rezonanţă.
Astfel, dragă Zeiţă, spirit lucid şi pur,

Pe resturi fumegânde de josnice orgii
Imaginea ta scumpă, trandafirie, clară,
Prin ochii mei măriţi fără-ncetare zboară.

Dar soarele-adumbreşte lumina de făclii;
Mereu învingătoare, fantoma ta mi-apare,
Spirit strălucitor, ca sempiternul soare.

sonet de , traducere de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găseşti, îl poţi adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar -14.99- 14.24 lei.

Rugă pentru arbore genetic (sonet)

RUGĂ PENTRU ARBORE GENETIC
(sonet eroilor războiului)

Trimite, Doamne, Lumina divină,
Din făclia Învierii desprinsă,
De spirit viclean să nu fie stinsă
Prin noaptea minţii, când moartea domină.

Mai lasă poarta Raiului deschisă,
Pacea pe Pământ din el să revină
Pe timp de război şi în veci să ţină,
Cât flacăra vieţii este aprinsă.

Spulberă perdea de cenuşă ninsă,
Când de sub ea strigă obştea creştină,
De focul armat a nu fi cuprinsă.

Te rog, revigorează rădăcină
Mistuită de fiara neînvinsă,
Ramul de neam mai falnic să devină.

[...] Citeşte tot

sonet de din Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creştine/ Editura Libris * Creator (2019)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Baudelaire

Corespondenţe [Correspondances]

Natura-i un templu cu coloane sprinţare
Ce rostesc uneori vorbe vagi cu tărie;
Omul trece pe-aici şi simboluri o mie
Îl observă atent, cu priviri familiare.

Ca ecouri prelungi, ce se întrepătrund
Într-un tot tenebros şi adânc, unitar,
Precum noaptea de vast şi ca cerul de clar,
Parfumuri, culori şi rumori îşi răspund.

Sunt parfumuri curate ca un trup de copil,
Ca oboiul de dulci, ca o stepă de verzi,
– Şi mirosuri mai grele, pricopsite, cu stil,

Ce se pot risipi pretutindeni, cât vezi,
Ca tămâia şi moscul, ori ambră şi smirnă,
Care spirit şi simţuri îţi mângâie-n tihnă.

poezie clasică de , traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găseşti, îl poţi adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.

Dragostea de poezie (sonet

DRAGOSTEA DE POEZIE
(sonet-omagial poeziei)

Priveşte, Doamne, slujitori de cuvânt,
Ce şi-au pus iubirea în poezie,
Pe timp de pace sau de pandemie,
De timp să nu le fie sufletul frânt!

Pune har pe-aripi de inspiraţie,
Să sune acorduri lirice în cânt
Şi către veşnicie să-şi ia avânt,
Cu magie din a Ta creaţie.

Sfinţeşte-le spirit cu Duhul Tău Sfânt,
De-a fi victorioşi în bătălie,
Dezbrăcaţi de al virusului veşmânt.

În primăveri să le-aduci reverie
Şi dă-le destin poetic, neînfrânt,
Să-ţi slăvească sfânta Împărăţie.

[...] Citeşte tot

sonet de (3 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea de Poezie (sonet omagial)

DRAGOSTEA DE POEZIE
(sonet omagial scriitorului)

Priveşte, Doamne, slujitori de cuvânt,
Ce şi-au pus iubirea în poezie,
Pe timp de pace sau de pandemie,
De timp să nu le fie sufletul frânt!

Pune har pe-aripi de inspiraţie,
Să sune acorduri lirice în cânt
Şi către veşnicie să-şi ia avânt,
Cu magie din a Ta creaţie.

Sfinţeşte-le spirit cu Duhul Tău Sfânt,
De-a fi victorioşi în bătălie,
Dezbrăcaţi de al virusului veşmânt.

În primăveri să le-aduci reverie
Şi dă-le destin poetic, neînfrânt,
Să-ţi slăvească sfânta Împărăţie.

[...] Citeşte tot

sonet de
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Baudelaire

Gustul neantului

Trist spirit, altădată avid de luptă dreaptă,
Speranţa, ce cu pinteni te-nsufleţea în joc,
Te-a părăsit; te culcă, te culcă deci pe loc!
Biet armăsar, de-obstacol copita ţi-este spartă.

Taci inimă şi uită, smereşte-te şi iartă.

Spirit învins, năuc, borfaş bătrân, deloc
Amorul nu te-mbie, disputa e deşartă;
Adio deci suspine şi cântece de harfă
O inimă haină plăcerea-aruncă-n foc.

A primăverii vrajă s-a dus ca un noroc.

Şi timpul mi se scurge ca din clepsidra spartă,
Cum troieneşte neaua un corp prins de soroc,
Mă-nalţ şi văd pământul rotund pe la mijloc,
Iar adăpost nu caut, rămân bătut de soartă.

Troienilor, mă duceţi în prăbuşirea-naltă?

poezie celebră de , traducere de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găseşti, îl poţi adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.
Charles Baudelaire

Omul şi marea [L'homme et la mer]

Om liber, marea veşnic o vei iubi plenar!
Marea-i oglinda ta; la suflet poţi privi
În curgerea eternă a undei sale vii,
Căci hăul tău din spirit nu-i mai puţin amar.

Îţi place să plonjezi în chipul reflectat
Şi să îi mângâi ochii, şi să îl strângi la sân,
Ca inima să uite de-al ei tumult hapsân,
Distrasă de-acest plânset sălbatic, neînfrânat.

Şi tu şi ea sunteţi discreţi şi-ntunecaţi:
Căci profunzimea ta, om drag, e nepătrunsă;
Iar bogăţia ta, O, mare, stă ascunsă,
Când cu atâta zel misterul vi-l păstraţi!

Şi iată cum s-au dus ani mulţi, chinuitori,
De când nu aveţi milă şi sunteţi învrăjbiţi,
Masacrul şi omorul ce mult le îndrăgiţi,
O, veşnici combatanţi şi fraţi necruţători!

poezie clasică de , traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găseşti, îl poţi adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.

Ridică-se în tine un spirit viu de dac!...

Cât timp te mai apleci, române, între ciocan şi nicovală?
Trezeşte-i ţării glasul pentru mândria sa naţională!
Exişti doar în genunchi trăind printre ruine,
Iar ţara sângerează şi viaţă nu e-n tine.

De multă vreme rabzi umil şi aplecat –
Ridică-se în tine un spirit viu de dac!
S-au stins luminile în tine şi parcă eşti nimic –
De ce în vremea ta, române, te vrei aşa de mic?

Nu eşti al nimănui decât al Ţării Româneşti,
Pământul tău natal îţi cere să-l slujeşti;
Din ziduri prăbuşite ridică această ţară –
Aşa o cer strămoşii în vatra milenară!

Să fie ţara demnă sub noua înfăţişare;
A patriei cinstire – mândrie şi onoare!
Înţepenita piatră trezească-se odată,
Măreaţă Românie, să fii ce-ai fost odată!

poezie de din Exerciţiu de patriotism
Adăugat de Viorel VasileSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 1

Frumoaselor fiinţe le-om cere procrearea,
Când n-o să moară fala întruchipării-n roze;
La fel ca desfrânatul, ar îmbrăca paloarea
Urmaşul său sensibil ce l-ar păstra în poze:

Constrâns de strălucirea scânteilor din gene,
Hrăneşte-ţi în lumină a sufletului flamă,
Grăbind înfometarea averilor viclene,
Din spirit, din duşmanul ce crud te-nchide-n ramă:

Tu, care eşti acuma un ornament al vieţii
Şi doar prevestitorul stridentei primăveri,
Sălăsluieşti plăcerea pe dinăuntrul feţii,
Şi dulcea calicie te-adoarme-n mângâieri:

De milă este lumea sau ce-o fi lăcomie,
Când tu-i culegi dreptatea cu-a morţilor solie.

sonet de din Sonete (1609), traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook