+fata +morgana

În regimul celular, volens-nolens, deţinutul a acceptat să-i pătrundă în suflet acel fluid binefăcător ce se numeşte armonie. Armonie cu tine însuţi şi cu Dumnezeu. Nu cumva această stare reprezintă doar o amorţire vremelnică, doar un drog în care iluzia să pună stăpânire pe mintea unui om care are nevoie de ea, de iluzie, de o fata morgana? O ţigară de opium?

Sava Ionescu în Iubiri de epocă şi Iubiri criminale (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata Morgana...

Mă închid în carapace şi-aştept să vină zorii
Şi-mi trec pe dinainte crâmpeie iluzorii...
Eram Fata Morgana, tu încă nu m-ai prins,
Şi alergam prin lanuri între real şi vis...

Se deschideau prin grâne maci roşii înfloriţi,
Noi culegeam petale ca doi îndrăgostiţi...
Ai vrut să-mi dai buchetul cu roşu sângeriu
Eu m-am trezit din vise!... E toamnă şi-i târziu!...

Şi mă închid din nou, din nou, în carapace,
Dar gândurile muşcă!... Hienele vorace!....
De ce e toamnă oare... şi macii s-au trecut?!
De ce-s Fata Morgana şi-alerg spre asfinţit?!...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi?!

Se despleteşte marea când se întoarce-n valuri
Se risipeşte valul adus de vânt spre ţărm
Şi noaptea îşi întinde întunecate voaluri
Peste oglinda apei,... iar pescăruşii dorm...

E-atât nisip pe plajă... şi-un gând hoinar aleargă
Mi-l pune în clepsidră.. şi-n ochi sclipiri de stele,
Cu zâmbetul pe buze:... ce-ar fi,... o noapte întreagă,
Cu tine mână-n mână, să construiesc castele?!

Mi-ai spus c-ai să mă cauţi ca pe-un trofeu de mare
Acesta este testul... şi am să-ţi dau indicii:
Eu sunt Fata Morgana, iluzie sub soare,
Mă joc de-a,, Baba oarba''.... cu foc de artificii...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata morgana

C-o plasă de pescar drept fustă,
Pe plaje căutându-şi loc,
C-un corp strălucitor, robustă,
M-a scos din minţi cu un... ghioc.

epigramă de Vasile B. Gădălin din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntrupare

Dimineaţă, în zori, eşti trezit,
tragi peste tine plapuma aruncată
noaptea ca o haină netrebuincioasă.

Reintrarea în trup se petrece încet
sau poate că rapid, depinde de impactul
ce-l ai cu ramurile tremurătoare de afară.

Priveşti, te joci pe recife de nori,
cu razele rare ale soarelui, răzleţite
de praful zburător al bemolilor.

Verbele vii zboară şi ele în jur,
ies din casa hieratică împreună cu tine,
odată cu părinţii care pleacă la praşă.

Păşeşti pe cărări obscure, umede,
calci pe ciulini ascunşi printre ierburi
până ţi se tumefiază talpa piciorului.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e o fata morgana. Mulţi o văd, puţini o ating.

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fata morgana nu poate fi atinsă de nimeni Cu excepţia lui Victor Ponta care a şi inclus-o în programul [...] | Citeşte tot comentariul

Aerul fierbe
E doar o amăgire
Fata Morgana

haiku de Mihail Mataringa (12 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea norocului chior

Fata Morgana să se întâlnească cu Omul Invizibil şi apoi să se facă nevăzuţi.

culmi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie de dor nebun

Nu te mai iubesc pe tine
cu sufletul eu am ce am
şi dacă tac răsar rubine
primavara florilor pe ram

Cu sufletul eu am ce am
că trupul e fata morgana
în mâna ta eu înfloream
de setea ta se umple cana

Că trupul e fata morgana
şi dacă taci răsar rubine
leacul meu şi tot tu rana
nu te mai iubesc pe tine

Cu sufletul eu am ce am
leacule din neam în neam

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara aceasta

Sfioasă şi blândă,-mbrăcată în verde,
Mai trece aleea - un gând printre gene,
Sub voaluri de ploaie, prin ramuri şi plete,
Ţesând în miresme iubiri efemere...

Condurii-i lila - fulgerări de lumină...
Sărut lunecos peste plaja de mov.
Pârâul sticlos - o poveste divină,
Lumină şi farmec ţâşnind din ceaslov.

Iubire de semeni, Dumnezeu şi frumos...
Trec îngeri pe cer într-un dans unicrom,
O "Fată Morgană" într-un dans sinuos,
Un zâmbet de vis peste-al "Verdelui" tron.

În sângeri habotnici o ultimă rugă
Spre jadul cu umbre tremurând în aval.
Sunt roze şi crini braţ la braţ. Vor să umple
De lacrimă ochiul şi-al iubirii pahar.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!