+Filme +cu +noi

Cred că oamenii se întorc din drum doar în filme. Noi nu suntem personaje cu un parcurs prestabilit. Îl construim treptat din ceea ce trăim şi, ghinion, mâine vom fi aproape tot cei de azi. Sentimentele nu se rescriu dramatic în situaţii-limită, nici iubirea nu erupe în miez de noapte, ca şi când ar fi cea din urmă (noapte şi iubire). Viaţa reală e mult mai calmă de atât. Timpul ar trebui petrecut cu oamenii care se gândesc la noi. Care ne caută, în ciuda autismului nostru ocazional. Care vor să ştie de noi, cărora le pasă. Care ar fi în stare să facă un ocol de câteva ore doar pentru a-şi întâlni privirile cu ale noastre, deasupra unei ceşti de cafea cu lapte. Fără ca noi să ne străduim din cale-afară să-i convingem, fără a-i aştepta mult şi în zadar.

Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Welcome to Romania!

După ani de viaţă-amară,
Prin stăini muncind cu spor,
M-a cuprins un dor de ţară
Şi de-al satului ogor;

Cum ajung, din avion,
Dracu' ştie, de-un puhoi,
Cu Pandele, văru' Ion,
Ne-am trezit luaţi şi noi

Până într-o piaţă mare,
Unde, toţi strigau, nebuni,
"Jos guvernul, jos cutare,
Noi sunten aici stăpâni!"

Io, ca omul, după drum,
Fui cuprins de-o întrebare...
Nu-mi pica fisa nicicum
Ce-i atâta supărare?!

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criptă

Criptă înfiptă în miez de ţintirim,
ţârâim, deci trăim, deci minţim, chinuim,
un dihor jupuit, un act ilicit,
un erou pozitiv, uneori evaziv,
confruntat cu un piept de aramă, femeie
ori amazoană din filme cu cheie,
papagalul le ştie pe toate-i deştept,
îl cheamă ca rege italic Umbert,
noi cădem, noi mai gemem, nu ne vedem,
suntem demni orişicând, mai cu seamă-n mormânt,
sunt cadavre plutind pe Sena, sub cer,
papagalul repetă scena de ieri,
când cu puşca nea Ceaşcă ucise doi urşi
îmbătaţi cu alcoolul de pe la Huşi,
la banchet vin cu ştaif luptătorii de ieri
ce furară ca-n codru cupru şi fier.
Trec cocorii, o mie, văd temple în zbor,
Ei salută religii ce nu se mai cer,
Am uitat de gulaguri şi de holocaust,
Pregătim papagalul să ţină un toast.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prietenii mei par ciudaţi
văzuţi din exterior
unul are cancer, altul ciroză
celălalt e depresiv, altul face dializă
ne întâlnim în acelaşi loc să ne sorbim poveştile
respirăm acelaşi aer îmbâcsit de nelinişti
povestim despre fotbal, femei, pescuit
istorie, filme, literatură
râdem zgomotos şi lumea se uită mirată la noi
fericirea noastră se măsoară-n cuvintele
pe care ni le spunem de-a valma
de cele mai multe ori cafeaua îmbătrâneşte-n ceşti,
iar timpul se aşază cu noi, la masă...

poezie de Lucian Domşa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

O! copilăria vieţii,
Floarea mea de neuitat!
S-au dus zorii tinereţii
Acum totul s-a schimbat.

Nu mai suntem împreună,
Să umblăm pe sub castani.
Timpu-n barbă păr mi-adună,
S-au dus toţi aceea ani!

Turmelor de oi din coastă
Nu le mai suntem ciobani.
Câinele în urma noastră
N-a fugit de ani şi ani;

Azi, singuraticul castel,
Pe nisip nu-l mai păzim.
Aş mai vrea să fiu la fel
Şi-mpreună iar să fim.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Timofte din Comuna Păltiniş - file de monografie (2012)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt o femeie care să stea închisă în casă şi să citească. Trebuie să fiu activă, altfel o iau razna. De aceea, obişnuiesc să gătesc şi să încerc mereu reţete noi. Dar, dacă ar fi să aleg între bucătărie şi platoul de filmare, mi-ar plăcea mai degrabă să fac filme...

citat din Sophia Loren
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să te duci la toate piesele despre care ştii că sunt bune, poţi să te duci la Operă, la cinematograf, la filme cuviincioase, poţi să te uiţi la televizor la tot cei ziditor, la tot cei frumos. Noi nu suntem exclusivişti. Te poţi folosi de toate lucrurile bune şi frumoase pe care le-a dat Dumnezeu. Dacă nu vrei tu să te duci la teatru, poţi să nu te duci, nu te obligă nimeni, dar să ştii că ocoleşti o sursă de cultură şi nu numai de cultură, chiar de înnobilare.

citat din Teofil Părăian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspiraţia mea eşti tu...

Uneori îmi pierd raţiunea
Nu ştiu ce e în mintea mea,
Mă face să fiu veselă întruna
Am luat-o razna ca nebuna.

Dacă ai şti cât mi-aş dori
Să mai facem nebunii
Ca doi copii în multe filme,
Dar mă-ntrebi, ce vreau de la tine?

Uneori mă priveşti aşa frumos,
Te uiţi la mine de sus în jos,
Vreau să fie o magie
Inspiraţia mea din poezie.

Când te văd zâmbind, zâmbesc
Când te privesc, e tot ce-mi doresc,
Doresc ca timpul să stea pe loc
Să rămânem împreună de tot.

[...] Citeşte tot

poezie de Inspiraţia mea eşti tu... (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăm în casă, staţi în casă!

Dragii mei, zilele acestea
m-am gandit şi mi-am amintit,
De câte ori ne-am mai fi dorit
În loc ca devreme sa ne fi trezit
Şi la munca sa ne fi grabit,
Încă un pic sa fi lenevit!
Sa fi dormit, sa fi citit,
Unii cu altii sa fi palavragit,
Ce ne plăcea, sa fi gătit,
Filme preferate sa fi privit,
Surprize copiilor şi părinţilor
sa fi pregatit....
Cat de bine ne-am fi simţit!!!
Dorintele, din păcate,
Acum o pandemie ni le-a implinit,
De afară ne-a gonit,...
Oameni dragi, de lângă noi o
mulţime a răpit....
Lumea intreagă s-a ingrozit
Şi în case s-a adăpostit

[...] Citeşte tot

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveam în gol

şi vedeam lumea cu ochi goi cum goală era şi ea
singurul lucru care o îmbrăca era culoarea banilor, noi sau vechi
şi lumea se îngrămădea să o pipăie, să-i smulgă hainele
să se îmbete cu mirosurile ei

ciudat, dar numai în filme am văzut oameni cărţi
în viaţa reală ei se strecoară prin canale ca să nu fie dovediţi
ideea gulagului încă mai stăruie ca un abur dens
şi oricine poate dispărea dintre ai săi cu tot cu literele sale

tipografiile scot mai mult postere
busturi impresionante, pulpe cabrate, feţe zâmbitoare
reclame la orice numai la carte nu
şi cuvintele se ofilesc printre prescurtări

cmf? op... cpma? n... asta-i viaţa csf... ncsf...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!