privit

O frumoasă prietenie

Acesta este sfârşitul unei frumoase prietenii
S-a încheiat acum o clipă
Acesta este sfârşitul unei frumoase prietenii
Ştiu asta
pentru că ochii tăi mi-au spus-o.
Am fost mereu ca fraţii
Până în seara asta
Când ne-am privit
Acela a fost sfârşitul unei frumoase prietenii
Şi începutul iubirii.
~interludiu~
Acela a fost sfârşitul unei frumoase prietenii
Şi începutul iubirii.

cântec interpretat de Nat King Cole, muzica de D. Kahn, S. Styme
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu

Prietenul meu bun Prometeu... imi spune cine sunt eu
Sunt un simplu muritor foarte iubitor.
Ai linistit al meu suflet derbedeu
Cand m-ai privit cu atat de mult dor

Sufletul tau si al meu sfasietor
Se vindeca asa de usor
Eu te pot purta, spre raiul promis
Cu atingerea ta, ce m-a aprins

M-ai atins... atat de profund in interior
Unii imi spun ca-s inferior
Dar ei nu vad al meu zbor, pe deasupra lor
Caci te inconjor cu patima si dor... deci le sunt superior

poezie de Florin Găman (23 iunie 2019)
Adăugat de Florin Găman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstorul de la păşune

Printre păduri era un sat, acum uitat de lume
O casă bătrânească aproape de păşune
Eram doar o copilă şi tot ce-aveam pe lume
Doi bătrânei-bunicii, şi mai aveam şi-un câine

Acolo-n depărtare sub cerul plin de nori
Într-o vastă păşune cu iarbă şi cu flori
Acolo s-a născut povestea de amor
Cu o frumoasă fată şi un tânăr păstor

Acolo l-am văzut aproape de izvor
Când norii se plimbau pe cer cutezător
Şi stelele priveau în măreţia lor
Doi tineri făurind un vis nemuritor

Cu ochii-i negri, mari, când m-a privit mirat
Era să cad dar mâna lui m-a rezemat
Nu ştiu de ce şi cum m-a fermecat
De dragoste inima-mi parcă s-a 'mbătat

[...] Citeşte tot

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă tot gândesc ades

Mă tot gândesc ades cum ne-ntâlnirăm;
Ne-am înţeles din ochi, dintr-o suflare,
Topindu-ne ca ceara-n lumânare,
Când la lumina lunii ne iubirăm.

Te-am sărutat cu patimă fierbinte...
Tu m-ai privit zâmbind copilăreşte,
Cu buze dulci, şoptind dumnezeieşte,
M-ai îmbătat cu-o mie de cuvinte.

O, vino iar copila mea iubită!
Minunea mea cu părul lung, bălai,
Sămânţă în gradina mea-ncolţită,

Îmbobocind ca florile de mai,
De mulţi bărbaţi ai fost mereu râvnită,-
Menirea ţi-e-n grădina mea să stai.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împăratul (Sonet Tarot)

Un pic de realism, nicicând nu strică,
Însă la tine doza-i foarte mare
Nu-ţi pierzi controlul, care va să zică,
Căci unde nu e cap, vai de picioare.
În jurul tău, faci ordine deplină
Eşti învestit cu autoritate
Şi nimeni nu îndrăzneşte ca să vină
Să îţi conteste această calitate.
Însă când uiţi complet ce-i omenia
Şi când puterea minţile îţi fură,
Când asupreşti şi-ţi etalezi trufia
Devii tiran şi eşti privit cu ură.

Ordinea strictă e folositoare,
Dar uneori e bună şi-o schimbare.

poezie de Octavian Cocoş (15 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul Călătorului prin stele

Am privit viaţa prin fereastra sufletului
Către inima imensă a românescului dor,
Însoţit de iubire, Pe lângă plopii fără soţ,
M-am înscris în vecia Luceafărului călător.

L-am dus pe malul mării, l-am urmărit în larg,
I-am înnoit privirea într-o Floare albastră,
A rămas să fie, în vecie, cinstită dumnezeire,
Călătorind prin stele cu iubirea noastră.

În clipa împlinirii-am simbolizat, în Parcul Copou,
Un tei cu miere sfântă de limbă strămoşească,
Unde şi Ceahlăul, la-ndemnul de Poet,
Ar vrea testamentar din cer să ne privească!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceeaşi comedie

Pe tine eu, nu te cunosc de fel,
Ai fost cândva femeia mea perfectă
Azi nu mă vezi, deşi un crud inel
Ne leagă!

Şi ne-ntâlnim în fiecare zi,
La fel de reci ca două stânci de ghiaţă
Ce au pornit pe mările pustii,
În viaţă.

Am încercat să vin din nou cu flori,
Dar, m-ai privit suspect a nebunie
Şi mi-ai cerut pe loc, să-ţi dau în zori:
O mie!

Ca să plăteşti chiria şi lumina,
Atât ne leagă, idiotul ban!
Pe care-l împărţim pâ-n la chenzina,
Orcărui bun sau regretabil an.

[...] Citeşte tot

poezie de Stefan Băiatu din ziarul" Viaţa Liberă" Galaţi (18 septembrie 2005)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea zorilor

Ţi-am întins o mână,
Apoi pe-amândouă
Şi-am cerut privirea-ţi caldă să rămână,
Fără nori de gheaţă, fără stropi de rouă.

M-ai privit, mirată
Şi-ai întins, uimită,
Mâna care-n visuri noaptea mi se-arată
Ca de zeitate-n marmură cioplită.

Şi te-am strâns în mine,
Te-am purtat prin sânge
Spre un loc în care ţie să se-nchine
Sufletul ce-n viaţa fără tine plânge.

Tu, în pieptu-mi înger
Ce-mi veghezi iubirea,
Ştii că fără tine visurile-mi sânger
Şi în zorii singuri îşi găsesc pieirea?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă scrisoare

Eu sunt mireasa unui val
Îi astept de mult din depărtare
Valuri mici se sparg de mal
Până apare el eu am răbdare

El prin spumă mi-a trimis
Vestea lui prin albă scrisoare
Iubito, cu raza soarelui scris
Să mă aştepţi la mal de mare

Când în grabă mare a trecut
Piciorul cu drag mi-a sărutat
M-a privit o clipă ş-apoi a plecat
Îndoiala-n suflet el mi-a strecurat

Îl aştept de-atunci o veşnicie
Am să -not ca să -l găsesc
Mă voi afunda în marea vie
Să îmi ia şi viaţa valul il iubesc

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La biserica de piatră

la biserica de piatră am fost să mă reculeg
Dumnezeu e pretutindeni şi naturile sunt sfinte
creaţia Lui divină acum pot s-o înţeleg
s-o descriu în limba scumpă cu alesele cuvinte.

săpată în stânca de haiduci străbuni
biserica şi azi se-nvârte după soare
la adăpostul ei se pozează tribuni
gânduri de uimire se pierd în răcoare.

la corbii de piatră se adună turişti
înălţaţi pe stâncă veghează în pace
am privit cu admirare solii pacifişti
ce construieşte timpul nimic nu desface.

la altar de piatră s-au rugat sofişti
s-au închinat îngeri, bine să provoace.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!